Page 30 - Revista VoxLibri nr. 77
P. 30

Pagina bibliofilului




                                             AURELIAN SÂRBU






                                             GEORGE VULTURESCU -
                                            poetul vânătorilor solemne




               u ani în urmă, la redacția unei reviste   doar de cei initiați. Aici, Câmpiile Eleusine
               literare,  am  primit  un  volum  de   sunt Câmpiile Nordului, cu ceruri populate de
          Cpoeme  („Stânci  nupțiale”),  al         stele unice, înțelegându-se între ele după alte
       scriitorului George Vulturescu. Citisem și până   geometrii  misterioase,  venite  de  la  un
       atunci câte ceva din poemele lui, dar în fugă,   Dumnezeu  numai  al  locului.  Șerpuitorul
       oarecum  neglijent.  Însă,  la  citirea  primelor   Someș e o variantă metamorfozată a Styxului,
       poezii  din  volum,  mi  s-a  deschis  o  ciudată   împărțind lumea   în două, dinspre infernul
       revelație. M-au întâmpinat cuvinte cu gust de   cotidian  spre  paradisul  poetic  etern.
       sânge,  prelinse  pe  tăișul  cuțitului,  triumf  de   Gesturile, privirile și cuvintele oamenilor de
       moarte, cu gust de vendetă, între vârful cuțitului   aici  sunt  semne  magice,  acoperind  o  lume
       și  cel  al  condeiului,  într-o  lume  a  Nordului,   aparte,  cu  energii  de  sub  glie,  împletite  cu
       izolată în mit, în credințe și obiceiuri, mărginită   luminile logosului dintâi al Creațiunii.
       de  păduri  nemaivăzute,  cu  oameni  coborâți            „Cămașa poeziei nu se țese pe lumea
       dintr-un timp cu dimensiuni stranii și curgeri   aceasta” e precum„cămașa miresei” , puritate
       bizare,  locul  unde  poetul  faustian  negociază   împletită cu gingășia și bucuria exuberantă a
       între  Înger  și  Diavol,  în  cumpăna  râvnirii   realcătuirii  cuplului  paradisiac,  sub  o
       aflându-se  cuvântul  și  cenușa,  rostirea  și   închipuită poartă a sărutului brâncușiană, pe
       arderea, urcușul spre Dumnezeu și spulberarea   sub arcadele căreia poetul poate „trece prin
       vânării de vânt.                             zidul  de  umbre  al  nopții  /unde  se  rostesc
                 S-au cuprins în timp și alte scrieri, în   silabe secrete /care rup sigiliile dintre morți și
       aceeași matrice a Nordului. De astă dată, poetul   vii”,  dintre  profan  și  sacru,  dintre  trupul
       mi-a dat întâlnire de taină cu volumul „Printre   comun și iute pieritor și spiritul ales și abisal
       vânătorii de orbi”, apărut la Editura Junimea,   al  poetului  vânător  de  orbi,  înzestrat  cu  al
       din  Iași,  în  2021,  o  narațiune  poetică   treilea  ochi,  cel  al  minții,  al  spiritului
       seducătoare, de taifas cu parfum mitologic, un   universal,  al  celui  inițiat  în  aflarea  și
       fel  de  tăblițe  cu  legi  ale  aceluiași  Nord   contemplarea adevărului absolut, înfășurat și
       obsedant,  cu  zeități  și  ritualuri  ascunse,   el în „giulgiul” cristic. Pe cuvântul cel drept,
       interzise  și  inaccesibile  ochiului  profan.  Mi       poetul  e  aidoma  unui Apostol  al  lui  Iisus,
       s-au  deschis  porțile  unei  poezii  de  respirație   pășind și el deasupra apelor despărțitoare de
       largă,  generoasă,  îmbietoare,  rostită  într-un   lumi,  una  vremelnică,  cealaltă  din  „litere”
       ritual ezoteric, cu mesaje sibilinice, percepute   devenite  scrum  la  focul  creației  poetice



       Vox Libri, Nr. 4 (77) - 2025              28
   25   26   27   28   29   30   31   32   33   34   35