Page 27 - Revista VoxLibri nr. 77
P. 27
Lecturi, confesiuni, sentimente
ROXANA BORTOȘ
Cu penelul lui Sadoveanu – amintiri, reflecții
și drumuri prin literatură
La 145 de ani de la naștere (5 noiembrie 1880 – 19 octombrie 1961)
e vremea când eram în școala Pregăteam un fel de program artistic, pentru că
generală, la Miercurea-Ciuc, era cei mai mulți dintre noi eram la cor, se cânta pe
Pun profesor vârstnic, ieșit la tot parcursul drumului.
pensie, dar care încă organiza excursii la casa Deja scriitorul se stinsese, dar erau
memorială a lui Mihail Sadoveanu. Profesorul acolo soția și fiica sa, care ne primeau cu drag
care organiza aceste excursii și care a lăsat o și emoție. Sau cel puțin așa am aflat mai târziu
amprentă puternică asupra noastră se numea – pentru că în acele momente, printre atâtea
Gheorghe Afloarei. Nu era doar un fost dascăl chipuri tăcute și emoționate, nu știam cine era
de limba română – era o prezență carismatică, rudă, cine fusese apropiat sau doar păstra o
impunătoare, cu o voce molcomă, puţin amintire. Sadoveanu a avut mulți copii, iar
guturală, plină de voioşie. Era o combinaţie atunci, la casa memorială, erau mulți prezenți.
inedită de bunic de poveste, ţăran blând şi Dar n-am știut niciodată sigur care erau copiii
harnic, şi om cult, citit, plin sau rudele. De una dintre
de informaţii. Vorbea despre persoanele prezente am aflat
scriitori ca despre prieteni mai târziu că era una dintre
a p r o p i a ț i , i a r d e s p r e fetele sale.
Sadoveanu, într-un mod atât de Știu că atunci am scris
firesc și cald, încât părea că am o poezie omagială și am
cunoscut și noi, prin el, o recitat-o în fața doamnei care
fărâmă din marele prozator. m-a pupat pe frunte, iar ochii
Semăna fizic izbitor cu ei înlăcrimați mi-au premiat
Sadoveanu, ceea ce, pentru poezia. Poate de asta mi-au
mințile noastre de copii, fost dragi și romanele sale, pe
conferea excursiilor un care, după ce le-am citit, mi le-
farmec aparte, de poveste. am imaginat – și ulterior le-am
Î n fi e c a r e a n , î n văzut și ecranizate. Imaginația
toamnă (nu-mi amintesc dacă mea mi se părea mai reușită
în octombrie sau noiembrie) se decât filmul, dar actorii și
pleca în această excursie. regizorii au făcut tot ce se
Participau toți cei care își putea pentru a reda spiritul
doreau, în limita unui autobuz. lumii sadoveniene. Totuși,
Vox Libri, Nr. 4 (77) - 2025 25

