Page 25 - Revista VoxLibri nr. 77

Lecturi, confesiuni, sentimente

biografia. Fiecare eroină reflectă o nuanță din imaginația și
sensibilitatea autoarei, iar fiecare poveste devine un indiciu
despre felul în care Jane Austen înțelegea iubirea, alegerile,
greșelile și reușitele femeilor din timpul ei.
Povestea dintre Jane Fairfax, pianista săracă, și
Frank Churchill, fiul vitreg al domnului Weston din Emma,
amintește, prin delicatețea și fragilitatea sa socială, de ceea
ce ar fi putut trăi Jane Austen alături de Tom Lefroy. Din
păcate, așa cum scrie și autoarea în romanele sale,
dragostea trebuia să țină cont de poziție, avere și reputație.
Iar cea de-a doua cerere în căsătorie, de la prietenul de
familie bogat – Harris Bigg-Wither – refuzată de Jane
pentru că nu-l iubea, dovedește cât de importantă era
iubirea pentru ea. Un personaj precum Bigg-Wither poate fi
apropiat atât de Edward Ferrars din Rațiune și simțire, cât și
de domnul Knightley din Emma – dar, în lumea romanelor,
aceștia sunt iubiți. În viața reală, însă, Austen a ales
sinceritatea propriului sentiment, nu confortul social al
unei căsătorii fără iubire. Relații care, în realitate, nu au
avut un final fericit, au fost transformate de Jane Austen în
povești literare care le-au dat sens și le-au oferit o viață
nouă. Transpuse cu grijă în ficțiune, aceste episoade au fost
integrate în viața ei de autoare și au rămas nemuritoare. Austen cunoștea bine aceste realități și le-a
transpus în poveștile ei cu o claritate lipsită de dramatism
inutil, dar încărcată de înțelepciune și înțelegere.
Pentru a scrie și a crea astfel de personaje – femei
puternice, ironice, voluntare și adesea diferite de norma
socială a vremii – e sigur că Jane Austen a fost, în realitate, o
femeie la fel de impresionantă. A reușit să citească oamenii cu
o intuiție remarcabilă, să înțeleagă ce anume îi mișcă și cum ar
reacționa în diferite situații. De aceea, ceea ce urmează în
romanele sale nu este doar ficțiune bine scrisă, ci viață
observată cu luciditate și redată cu talent. Iubirea, cu toate
formele ei – respinsă, idealizată, neînțeleasă sau descoperită
treptat – prinde viață în paginile sale.
În două dintre cele mai cunoscute romane ale sale,
Jane Austen aduce în prim-plan două eroine care nu reușesc să
înțeleagă – la timp – ce se află în sufletul bărbatului care le
iubește. De fapt, nici în propriul lor suflet nu pătrund cu
adevărat. Elizabeth Bennet și Emma Woodhouse se cred
stăpâne pe propriile convingeri, dar ajung treptat să se
confrunte cu adevărul despre ele însele și despre iubirea pe
care o inspiră.

Vox Libri, Nr. 4 (77) - 2025 23