Page 21 - Revista VoxLibri nr. 77

Lecturi, confesiuni, sentimente

ROXANA BORTOȘ

Oscar Wilde – între frumusețea cuvântului

și durerea vieții

„Suntem toți în noroi, dar unii dintre noi ne uităm la stele.” Oscar Wilde

Anul acesta se împlinesc 125 de ani de cel mai adânc în suflet a fost Prințul fericit .
la moartea lui Oscar Wilde (1854–1900), Țin minte că am plâns mult citind
scriitorul irlandez care a luminat literatura această poveste. Nu înțelegeam de ce titlul
engleză cu spiritul său sclipitor, ironia rafinată vorbește despre un prinț „fericit”, când totul
și poveștile sale tulburător de umane. Născut pe părea atât de trist... I-am întrebat pe părinți, iar
16 octombrie 1854 la Dublin, Wilde a fost un ei mi-au spus că Prințul fusese, într-adevăr,
copil precoce, crescut într-o familie de fericit în timpul vieții – pentru că fusese
intelectuali. Tatăl său, Sir William Wilde, era un protejat de tot ce era rău, trăind în lux și
medic cunoscut, iar mama, Jane Wilde neștiință. Dar, după moarte, devenind statuie și
(pseudonim: Speranza), poetă și militantă văzând suferința orașului, a înțeles și a ales să
pentru cauza irlandeză, i-a își sacrifice fiecare piesă de aur,
insuflat dragostea pentru fiecare piatră prețioasă, pentru
cuvânt și pentru idei mari. A a-i ajuta pe cei sărmani.
murit pe 30 noiembrie 1900, dar C a m î n a c e e a ș i
a rămas în memoria literaturii perioadă, am fost cu mama la
prin opera sa, care continuă să
ne fascineze și astăzi prin un cămin pentru copii orfani. O
temele sale. fetiță, mai mică decât mine,
m-a prins de picioare și m-a
Deși este celebru mai întrebat dacă sunt mama ei. Am
ales pentru romanul The simțit atunci o durere pe care
Picture of Dorian Gray nu o pot uita. A fost momentul
(Portretul lui Dorian Gray) și în care am înțeles cu adevărat
piesele sale de teatru pline de gesturile prințului din povestea
vervă și ironie, întâlnirea mea lui Wilde – și m-am apropiat,
cu Oscar Wilde s-a petrecut fără să știu, de o literatură care
mult mai devreme, în copilărie, nu e doar frumoasă, ci profund
prin poveștile lui. Mi-au fost umană. Ani mai târziu, în liceu,
dăruite într-un volum frumos aveam să îl regăsesc pe Oscar
ilustrat, iar ceea ce mi-a rămas Wilde într-un alt registru, mult

Vox Libri, Nr. 4 (77) - 2025 19