Page 25 - VoxLibri34-2006

siu/ne st vocație

Forma altarelor de cele mai multe ori este poligonală la exterior și semicirculară în interior și
decroșată, caracteristică importantă a artei bizantine. Fațadele primesc turnuri cu galerii de colonete
de tipul celor întâlnite în lucrările arhitecților Ion Mincu și P. Petre Antonescu din Zalău și Ghelar -
două turnuri elansate, Satu-Mare - două turnuri patrate, Alba-Iulia, Cluj-Napoca, Târgu-Mureș,
Brașov - două turnuri cu baza pătrată și corpul semicircular etc., dar se întâlnesc și turnuri clopotniță de
inspirație romanică fie adosate corpului bisericii, ca la Catedrala din Orăștie, fie independente de
biserică, la Timișoara.
Cupolele sau calotele impun, după opinia de mare încredere a arhitectului Victor
Smigelschi, două probleme de structură care, modificate structural, dau o mai bună rezonanță în
biserică: amvonul se va așeza la o înălțimepotrivită în raport cu înălțimea bisericii și se vor folosi
materiale ușoare cu calități rezonante cum este lemn. Corul trebuie așezat cât mai aproape de boltă
și pe o estradă rezonantă de lemn. Smigelschi a realizat în acest fel Catedrala din Satu-Mare unde a
folosit două calote suprapuse neobservabile; calota inferioară are o deschidere circulară ce se
deschide într-o a doua calotă rezultată din cealaltă. Calotele nu se văd, iar datorită acestui artificiu
rezonanța este optimă, calota centrală netrimițândsunetele cu întârziere. Indiferent de amplasarea
calotei, aceasta se prezintă la exteriorpe tambur cu deschideri: Cluj-Napoca, Satu-Mare,Bistrița,
Baia-Mare, Sighișoara, Zalău, Sibiu, Târgu-Mureș, Brașov, sub formă dc ciupercă: Timișoara și
Orăștie - Sf. Arhangheli sau sub formă dc turn moldovenesc: Timișoara -Catedrala Mitropolitană.

Timișoara »>
- Catedrala
Mitropolitană

«< Ghelari
- Biserica
Arhanghelii
Mihail
și Gavriil

Pridvoarele atât de tipice arhitecturii muntenești, utilizate deseori în stilul neoromânesc, au
diferite caracteristici: unele biserici au pridvorul decroșat (Turda, Orăștie, Ghelar, Bistrița,
Hunedoara, Timișoara etc.), alte biserici au pridvoarele încastrate în corpul edificiului, formând un tot
(Cluj-Napoca, Satu-Mare, Sighișoara, Zalău, Timișoara).
Acoperirea turnurilor și calotelor. Fie ecou al „Artei 1900”, fie continuarea metodei
tradiționale de a acoperi cupolele și calotele bisericilor în totalitate, este folosit fierul forjat sau fonta.

Vox Libri, Nr. 1 (3-4), Primăvara - Vara, 2006 24