Page 24 - VoxLibri34-2006

fyvftsftuw țî vocație

național, punerea în drepturi a ortodoxiei, acolo unde comunitățile de români nu au beneficiat de
libertate religioasă și lăcașuri de cult, edificiul religios poartă amprenta grandorii și
monumentalismului. Catedrala este tipul cel mai apreciat de edificiu, dispunerea ei în zone de referință
ale orașului, creează impresia că s-a dorit ca „noua stăpânire" să-și afirme unicitatea și dreptul legitim
de existență. La o primă vedere, amplasarea bisericilor și a altor edificii publice în acele orașe și zone
ale orașului în care românii nu aveau nimic reprezentativ inainte de Unire nu reprezenta decât
legitimarea unei stări de fapt justificate istoric.
Pe cât de notabilă, întreaga operă edificatorie a acelei perioade de euforie națională, în fapt
noile edificii reprezentative românești, reprezintă forme hibride ale elementelor arhitecturale din toate
provinciile. Muntenescul și moldovenescul îmbinate pe alocuri cu stiluri occidentale lasă la o parte
tocmai elementul regional, reprezentativ, al provinciei. Privită în ansamblu, biserica ortodoxă din
această perioadă se caracterizează prin monumentalitate al cărei punct de plecare este modelul Sfintei
Sofia de la Constantinopol și cel al mausolcclor realizate în cinstea eroilor cum ar fi cel dc la Mărășcști,
opera lui Gheorghe Cristinel. Alte surse care vor sta la baza definirii stilului sunt imaginile consacrate
ale ansamblurilor religioase scoase la lumină prin verva restauratorilor monumentelor muntene.
Astfel, planul bazilical cel mai potrivit necesităților cultului, turla-tumul cu baza patrată sau stelată,
preluat din arhitectura moldavă, cupola pe pandantivi, absidele laterale, asizele alternative, pridvorul
sau loggia sunt elemente ale limbajului arhitectonic nelipsite stilului. Fațadele sunt împărțite în
registre prin brâie decorative, specifice ambianței muntene a secolului XV, cornișa bogat decorată
creând aspectul vizual de reducere a înălțimii și desigur șirul de ocnițe false și arcele în acoladă.
în anii interbelici, în Transilvania se construiesc biserici cu structură de beton armat și
cărămidă, în toate localitățile mari, dar și mici. Forma planului în marea majoritate este crucea greacă
înscrisă, așa cum întâlnim în Alba-Iulia - Catedrala Reîntregirii, în Mediaș - Catedrala Ortodoxă, în
Satu-Mare - Catedrala Greco-Catolică, în Timișoara - Biserica din fostul cartier Principele Carol și
Catedrala Mitropolitană, Biserica din Ghelar, Biserica din Sighișoara. Plan în cruce latină întâlnim la
Orăștie. Planul triconc folosit în trecut în special la bisericile sătești este în această perioadă preferat
la Cluj, Sighișoara, Bistrița Bârgăului, Rodna, Timișoara,Arad.

«« Turda
- Biserica Sfinții
Arhangheli
Mihail și Gavriil

Cluj »»
- Biserica
Adormirea
Maicii
Domnului

Vox Libri, Nr. 1 (3-4), Primăvara - Vara, 2006 23