Page 22 - VoxLibri34-2006
P. 22

PfyoftwMw ti vocativ




                                    Neobizantinismul


                         în arhitectura transilvăneană



                 Stilul neoromânesc sau stilul național presupune îmbinarea elementelor tradiționale,
           aparținând folclorului, cu cele culte care s-au cristalizat în secole de-a rândul pe acest teritoriu. In
           arhitectura laică stilul național este continuarea caracteristicilor folclorice, împrumutate din diferite
           zone geografice care, transpuse în mediul urban, nu-și pierd consistența. Ceea ce le diferențiază sunt
           materialul și funcționalitatea.
                 Parte integrantă a stilului neoromânesc, mai puțin studiat, ncobizantinismul prezintă aceleași
           însușiri tradiționale, dar formele sale se adaptează arhitecturii religioase. Problematica neobizantină
           nu este nouă, caracteristicile vechii arhitecturi culte fiind de tip bizantin. Considerată o artă decadentă
           și nepotrivită în contextul apariției altor curente artistice (Arta 1900, curentele artei moderne de după
            1905), arta neobizantină se redefinește în contextul istoric mai larg al naționalismului de secol XIX și
           mai tâtziu, după Marea Unire, când întreg efortul românesc s-a concentrat înspre integrarea tuturor
           provinciilor în noul stat creat. A trebuit uniformizat sistemul legislativ, monetar, au trebuit create
           instituțiile reprezentative cu caracter național, unitare pe tot cuprinsul țării. Cel mai greu a fost
           procesul de uniformizare a caracterului românesc al culturii, aceasta fiind divizată timp de mai multe
           secole, fiecare provincie istorică având specificul ei.
                  După cum se știe, Transilvania a fost un avanpost catolic până la începutul secolului XIX,
           fapt evident în arhitectura provinciei unde monumentele arhitecturale de cult, bine definite în
           ambianța urbanistică, au aparținut acestui areal: frumoasele și zveltele catedrale romanice și gotice,
           impozantele biserici baroce și neoclasice. Pentru imprimarea caracterului românesc, acestei
           provincii, s-a desfășurat un amplu proces de construire de biserici ortodoxe, în fapt confesiunea
           oficială a noului stat. A fost găsit și un repertoriu arhitectural corespunzător cu rădăcini în trecutul
           arhitectural al creștinismului ortodox muntean și moldovean. Au fost preluate (impuse?) elemente de
           structură, turle, planuri, pridvoare, foișoare, arcuri, elemente decorative, ocnițe, colonete cu
                                             incrustații florale, brâie decorative, elemente portante etc.
                                             Se constituie astfel noul stil arhitectural cu influențe ale
                                             stilului national promovat de Ion Mincu, influențe
                                             bizantine și brâncovcncști. Odată imprimate
                                             caracteristicile noului stil, apar și primii ei teoreticieni. De
                                             remarcat este faptul că elemente ale bizantinului și
                                             teoretizarea acestuia apar anterior momentului 1918, cu
                                             prilejul construirii Bisericii Catedrale din Sibiu.
                                                    Printre cei care s-au ocupat de teoretizarea artei
                                             neobizantine a fost mitropolitul Miron Cristea (1868-
                                              1939) care și-a expus concepțiile în lucrarea sa
                                             „Iconografia și întocmirile ei bizantine” apărută în 1905.
                                              Interesul său pentru arta bizantină apare odată cu
                Catedrala Sfânta Treime-Sibiu   începerea construcției catedralei din Sibiu, un proiect

            Vox Libri, Nr. 1 (3-4), Primăvara - Vara, 2006                             21
   17   18   19   20   21   22   23   24   25   26   27