Page 26 - VoxLibri34-2006

/ie și votiație

Aceste acoperișuri au modele ornamentale geometrice sau florale cu butoni și ocnițe cum sunt
acoperișurile bisericilor din Cluj-Napoca, Timișoara, Orăștie, Tâigu-Mureș. Alte biserici au acoperiș
modern din tablă și mai rar din țiglă (Catedrala Mitropolitană - Timișoara cu decorații, Brad -
„Adormirea Maicii Domnului”), considerat material perisabil și greu de întreținut.

«< Sighișoara
Catedrala Sfânta Treime

Alba-Iulia »>
Catedrala Reîntregirii
Neamului

Unele materiale de construcție sunt folosite la ornamentică sau la copertarea corpului
bisericilor. In mod generalizat se folosesc materiale din zona unde este edificiul și nu necesită
transport pe distanță mare: marmura, considerată odinioară cel mai nobil material, se găsește în toate
edificiile religioase la copertarea exterioară, dar și în interior: Cluj-Napoca „Adormirea Maicii
Domnului”, Alba-Iulia „Catedrala Reîntregirii Neamului”. S-a folosit marmură de Moneasa la
Hunedoara - biserica „Sf. Constantin și Elena”, marmură de Banpotoc, travertinul (folosit la
construirea soclului masiv al Catedralei din Cluj-Napoca), cărămida (folosită pentru a umple structura
dc beton armat la toate edificiile), lemnul (folosit de V. Smigclschi la Satu-Marc și la Brad), ceramica
(material din care s-au realizat decorațiile de la Orăștie - „Sf. Arhangheli”, Cluj-Napoca - „Adormirea
Maicii Domnului'”, Alba-Iulia - „Catedrala Reîntregirii Neamului”, Sighișoara, Zalău etc). Deși sticla
era la modă în perioada interbelică, iar pe plan mondial se folosea în combinație cu fierul forjat, la
edificiile religioase românești interbelice aceasta se găsește doar la deschiderile ferestrelor.
Un alt element caracteristic al bisericilor transilvane din această perioadă este turnul de poartă
sau „turnul belvedere” cu loggie în partea superioară. Acesta poate fi întâlnit la bisericile medievale
fortificate și cetățile întărite din Transilvania și la ansamblurile mănăstirești din Muntenia. în perioada
medievală turnul era folosit și la primăriile orășenești ca imagine a puterii celui mai important for.
întâlnim asemenea turnuri la Alba-Iulia la „Catedrala Reîntregirii Neamului”, la intrarea în incinta
ansamblului, la Turda (Biserica Sfinții Arhangheli), Timișoara (Catedrala Mitropolitană), masiv și nu
foarte înalt, Bistrița și Sighișoara unde este pătrat, decroșat și zvelt, terminat cu o loggie. Bisericile din
Orăștie și Timișoara (din cartierul Iozefin) au acest turn separat de corpul bazilical.
Acestea sunt o mică parte, semnificativă însă, din edificiile neobizantine din Transilvania, în
realitate ele sunt prezente în toate localitățile, unele dintre biserici fiind surprinzătoare prin
monumentalitatea sau tipologia structurală aleasă.
Raluca JULA

Vox Libri, Nr. 1 (3-4), Primăvara - Vara, 2006 25