Page 93 - VoxLibri70

Tot Porfir afirmă că, atunci când s-a născut, Zalmoxis a fost învelit într-o piele de urs11.
Pentru G. Bessel12, Zalmoxis are sensul de cel ce locuiește sub pământ, deși această
explicație ar fi mai potrivită pentru apelativul Zamolxis, deoarece, în iraniana veche, ze/w este un
mortem care a dat termenul zemar-subpământ. Analizele asupra termenului Zalmoxis-Zamolxis
sunt multiple, dar nu intră în cercetarea de față.
Pornind de la ipoteza potrivit căreia ursul era un animal sacru pentru toate popoarele
vechi ale zonei Euroasiaticc, iar la daci era asociat zeului Zalmoxis, ajungem în zilele noastre la
o multitudine de practici și obiceiuri care au ca figură centrală ursul, precum și la zilele de
sărbătoare din calendarul popular, dedicate acestuia.
Astfel, Ziua Ursului a fost ținută în trecut dc majoritatea popoarelor europene, la aceeași
dată: 2 februarie1în virtutea bioritmurilor naturale ale urșilor, aceștia dispărând în bârlog odată
cu venirea frigului și reapărând odată cu sosirea timpului frumos. Alături dc multe alte
caracteristici ale ursului, obiceiul acestuia de a sta în grote, sub pământ și de a reveni „în lume”
odată cu primăvara, l-a făcut să fie considerat „un animal-oracol de prevedere și orientare în
timp14”, care anunță schimbarea anotimpurilor.
Românii i-au dedicat mai multe zile ursului: Stretenia (2 februarie), Macovei (1 august)
și Sâmbăta Ursului, sărbătorită toamna, dc Sf. Andrei, sau primăvara, în Sâmbăta lui Lazăr15.
Alte sărbători dedicate ursului sunt Martinii de Toamnă (12-14 noiembrie) și Martinii de lamă
19
.

18
(1-3 februarie)16 17
Dar cea mai importantă zi dedicată ursului la români este Stretenia (2 februarie), zi în
care în popor se spune că ursul iese din bârlog. Dacă ziua respectivă este însorită și ursul își vede
umbra, el va intra înapoi în adăpost, dar dacă este înnorat, începe să se plimbe prin pădure1 .
Atunci se știe că iama este pe ducă, iar timpul frumos se apropie cu pași repezi1*.
Românii din Banat și Bucovina cred că ursul care iese în această zi din bârlog și își vede
umbra, afară fiind timp frumos și soare, intră înapoi pentru încă șase săptămâni, pentru că atâta
timp mai ține iarna cu ger puternic. Iar dacă afară este înnorat, ursul începe să se joace prin
zăpadă, să umble jur-împrejur, semn că timpul frumos este aproape".
Din contră, în Valea Jiului, oamenii cred că primăvara este aproape, dacă ursul ieșit în
.
această zi din vizuină găsește afară o zi însorită și își poate vedea astfel umbra20 *
Primele trei zile ale lunii februarie sunt dedicate unor divinități preistorice, patroni ai
urșilor, numite Martinii de Iarnă '. Acești Martini se sărbătoreau în trecut pentru ca turmele de oi
să nu fie atacate în vară când erau scoase la munte, de lupi și de urși22. Este și perioada când fată
ursoaicele.

11. Ibidem, p. 344.
12. Ibidem, p. 348.
13 I. Ghinoiu, Sărbătoriși obiceiuri românești, București, Ed. Elion, 2004, p. 94.
14. Ibidem.
15. Ibidem.
16. Ibidem, p.95.
17. Informator: Iusco Ileana ( 78 de ani, Ribița, 2023).
18. Infromator: Trifa Sabina (87 de ani, Ribița, 2023).
19. S. FI. Marian, Sărbătorile la români. Cârnilegile, vol. I, București, Ed. Saeculum I.O., 2015, p. 307.
20. Ibidem.
21.1. Ghinoiu, op. cit., p. 55.
22. S. FI. Marian, op. cit., p. 309.

Vox î (70) ■ 2024 91