Page 91 - VoxLibri70
P. 91
Ccci/ia /[Ionica T)ușan
Uwl în trabtția romcinwca
rsul este un animal specific Dc-a lungul zecilor dc mii dc ani,
pădurilor de foioase și rășinoase uneori oamenii și urșii au împărțit aceleași
din Carpații românești, cu o spații de locuire: peșterile, într-o relativă
populație importantă, după unii chiar pace, trăind și evoluând împreună,
excedentară, raportată la suprafața propice luptându-se uneori pentru aceeași hrană sau
habitatului său. Deși a fost un animal care cu același adăpost. Și totuși, urșii nu au fost
sute de ani în urmă a populat atât pădurile animalele care să fure copiii sau să atace
continentului european, cât și cele ale femeile (sau poate că o făceau?), deși erau
continentului asiatic, în urma intervențiilor printre cele mai puternice și impresionante
umane, a defrișărilor masive, a mamifere.
industrializării, a activităților economice, Tocmai dc aceea, încă din paleolitic
arealul acestuia s-a restrâns constant, din cultul ursului a constituit în întreaga
Europa de vest și centrală dispărând cu totul. emisferă nordică unul dintre cultele
Chiar si în România existenta sa a devenit o animaliere cele mai răspândite, ursul fiind
9 9
problemă spinoasă pe masa guvernanților. un animal mitologic prezent într-o
Se poate spune că ursul este un multitudine de povești și legende orale
animal care se aseamănă foarte bine cu omul. până în secolul XX. Unii cercetători afirmă
Se poate deplasa în două picioare, calcă pe că primele forme de cult au fost dedicate
toată talpa, poate înota, se poate cățăra în ursului, privit fiind dc primii oameni ca un
copaci, iar dresat, dansează și execută tot stră-strămoș, sau ca un zeu întrupat, datorită
felul tumbe, asemănătoare celor din joaca aspectului său impunător și forței colosale
copiilor. Arc un văz slab, dar o ureche dc care dispunea, forță utilizată doar strict
excelentă și un miros excepțional. Are și o în caz de necesitate.
memorie bună. Ii place apa, se îmbăiază când Probabil că, tocmai pentru firea sa
are ocazia. Se joacă, se tăvălește prin iarbă, se de „om fără griji” și pentru aspectul său de
freacă de copaci, se plimbă distrat prin „moș bătrân”, greoi și ursuz, dar puternic în
pădure, lenevește prin poieni însorite, luptă atunci când este cazul, ursul apare în
scormonește după rădăcini, bulbi și furnici, mitologia mai tuturor popoarelor ca un
adoră mierea, zmeura și alte fructe. Uneori se animal sfânt, ca un fel de moș-strămoș, ca
sperie din tc miri ce: o umbră fugară, o piatră animal totem, emblematic.
ce se rostogolește, un șarpe, un tunet sau alt In limba română denumirea ursului
zgomot.
Tox Lifri, N. î (/o) ■ 2024 89
