Page 96 - VoxLibri70

ursului întruchipează caractere bivalente, chtonian și uranian, ca fenomene de sincretism

40
.
”
provenind din vechi mitologii38 39
După cum se poate observa din toate exemplele de practici și credințe dedicate ursului
în tradițiile românești, și nu numai, apariția sa este de bun augur: dacă-1 visezi îți va merge bine,
dacă se apropie de moară vor fi clienți mulți și faina bună, dacă îl vezi ai noroc la bani etc. De
asemenea, el este un oracol bun în prevederea timpului probabil, cel care anunță venirea
primăverii, dar și un „doctor fără arginți”, tămăduind diverse dureri prin călcare, prin folosirea
unturii, a părului sau a blănii sale, sau oferind bucurie celor care-i privesc dansul și tumbele,
atunci când este dresat. Toate acestea demonstrează un cult străvechi al ursului pe teritoriul țării
noastre, ca animal totem, ca simbol sau substitut al unei zeități adorate.
„Acest statut special atribuit ursului în folclorul românesc face cât se poate de
verosimilă ipoteza potrivit căreia ursul era asociat cu Zalmoxis, fiind animalul său sacru'9.”
Totodată, la traco-daci, animalul sacru al zeiței Bendis/Artemis era ursoaica, iar cel al fratelui
său, Apollo, ursul, Apollo fiind considerat totuna cu Zeul Soare, Zahnoxis4". Pentru că o altă
interpretare a numelui Zalmoxis este aceea de „om-Soare” sau de „moș-Soarc”, pornind de la
presupunerea că „Zal”- însemna „Soare" (latinul „sol-solis”, greaca veche „helios”, lituanianul
„paule”, sanskrită ,purya” etc.)41
Este foarte populară și larg cunoscută informația care ne spune că lupul a fost animalul
totem, animalul simbol al dacilor. Dar făcând o analiză amănunțită a vechilor credințe, și în
virtutea celor arătate mai sus, este posibil ca ursul să fi fost la gcto-daci un simbol al clasei
sacerdotale și regale, iar lupul un simbol al războinicilor.
Dacă în restul Europei statutul ursului de „animal rege”, de simbol, decade după secolul
al XlII-lca, locul său fiind luat de „leul rege” (simbol adus de „cruciați”), în România încă și-a
păstrat sărbătorile și influența... Cetele de „urși colindători”, compuse dintr-un număr mare de
participant din toate categoriile de vârstă și sex, îmbrăcați în piei expresive de urși împodobiți la
urechi cu mari ciucuri de lână roșie, fac deliciul celor care urmăresc paradele grupurilor de
colindători din perioada Crăciunului. Astfel de cete au uimit și au bucurat la ultimele sărbători,
chiar si locuitorii Londrei.
Insă, astăzi, în România, existența ursului carpatin este una dintre problemele arzătoare
și greu de rezolvat ale guvernanților noștri. în ultimii ani populația de urși de pe teritoriul nostru
a crescut mult. ONG-urilc și activiștii de mediu vehiculează cifra de 3.000 de exemplare.
Politicienii și vânătorii spun că am avea înjur de 6.000 de urși, chiar mai mult. Și așa, lumea este
împărțită între cele două tabere: cea care susține protejarea în continuare a ursului și cea care
dorește diminuarea populației de urși, prin introducerea unor cote de vânătoare.
Până una-alta, ne mândrim cu cea mai mare populație de urși din Europa, ceea ce
denotă încă existența unor lanțuri trofice sănătoase, marile carnivore, printre care se numără și
ursul, condiționând sănătatea populațiilor de erbivore aflate în arealele controlate de acesta, și
mai departe, coborând etajele piramidei trofice, o vegetație și o floră variate, și totuși, ținută și ea
sub control.

38. I Apolzan, în „Sargeția”, nr. XVI-XVII, p. 711
39. Constantin Daniel, op. cit., p. 346.
40. Ibidem.
41. Ibidem, p. 359.

Vox Libri, ‘Nr. î (70) ■ 2024 94