Page 49 - VoxLibri34-2006

/

în restul zilei se continuă curățenia prin curte, prin casă, grădini și ceea ce se strânge în grămezi
se aprinde. De aceea, în sat, pe tot parcursul acestei zile focurile pâlpâie în diferite locuri, având loc o
curățire concretă a întregii comunități.
Ritualul focurilor de primăvară vine până în zilele noastre din vremuri străvechi. El s-a
suprapus, odată cu creștinarea, peste sărbătoarea celor 40 dc mucenici din Scvastia. Mai există
credința că așa cum este timpul în această zi, așa va fi vreme de 40 de zile în continuare. Dacă plouă în
această zi, se spune că va ploua și în ziua de Paști. Dacă tună, vara va fi roditoare, iar dacă tună înainte
de acesată zi, va fi o vară neroditoare cu multe ploi și tunete.
Sfântul ToaderSân Toader
Și această sărbătoare este rezultatul
combinării unei sărbători religioase cu un
ritual păgân. Astfel, Sân Toader a fost
asimilat cu o ființă mitologică din trecut care
avea menirea de a aduce din nou soarele și
căldura pe pământ, de a scoate la iveală
șerpii și broaștele și tot ceea ce a dormit peste
iarnă.
Sărbătoarea nu are o dată fixă, ea
cade în prima sâmbătă din Postul Mare. Cu o
zi înainte, femeile aleg grâul dc gunoaie și
neghină, îl dau prin ciur, îl umezesc și îl dau
la râșniță. După ce este râșnit, sc pune la
fiert. Când este gata, se combină cu miere,
nucă măcinată și mirodenii. Sâmbăta dimineața, o parte din acest grâu astfel preparat se duce la
biserică de pomana morților, această sâmbătă fiind prima din șirul celor șapte din Postul Paștelui,
numite și Sâmbetele Morților.
în ajunul zilei de Sân Toader se obișnuia ca fetele să meaigă la pădure și să culeagă iederă și
popclnic. Iedera trebuia să fie neapărat cățărată pc copaci și nu iederă care sc târăște pe pământ. Cu o
fiertură realizată din aceste plante, fetele trebuiau să sc spele pc cap în zorii zilei dc Sân Petru, înainte
de răsăritul soarelui. Dacă nu se făcea acest lucru în timp util, se spunea că părul le este spurcat de caii
lui Sân Toader. în timp ce se spălau pe cap, fetele
spuneau: „Cozile fetelor/cât cozile iepelor”. Deci acest
ritual avea menirea să asigure o podoabă capilară
bogată și frumoasă pentru fetele care îl practicau.
Utilizarea celor două plante nu avea numai o valoare
magică, ci și una medicinală. Valoarea terapeutică a
acestor plante, care chiar sunt bune împotriva căderii
părului, a fost cu timpul dată uitării. Spălarea pe cap
poate să mai aibă și o semnificație de purificare. Ca și
focul din ziua de 40 de Sfinți, acum apa este elementul
cu rol purificator. Fetele, pure și ele, vor intra în
primăvară în Postul Paștelui curățate de orice murdărie
de ordin spiritual.
Vox Libri, Nr. 1 (3-4), Primăvara - Vara, 2006 48