Page 48 - VoxLibri34-2006

I

Obiceiuri de peste an (II)

1 martie. Cu privire la această zi și la purtarea
mărțișorului, în comuna Ribița nu se mai păstrează multe
obiceiuri. Purtarea mărțișorului a devenit un lucru comun, golit
de semnificația sa ancestrală. în trecut, mărțișorul era prins pe
hainele copiilor pentru a lc aduce noroc și a fi feriți dc boli.
Șnurul împletit în roșu și alb semnifica puterea solară și
puritatea. Uneori șnurul se împletea în roșu și negru, ceea ce
înmănunchea puterea solară și cea telurică. Copiii erau puși
sub aceste două energii cosmice care se reîmprospătau la
începutul primăverii. Dacă astăzi băieții oferă mărțișoare
fetelor, în trecut se pare că fetele erau cele care meștereau
mărțișoarele din fire de mătase, bumbac sau lână și le ofereau băieților. Astăzi, mărțișoarele sunt un
simbol al afecțiunii, al prieteniei, al iubirii.
9 martie. Cei 40 dc mucenici din Scvasta, cetatea Armeniei
Odată cu trecerea Babelor, întreaga suflare a satelor se pregătește
să întâmpine renașterea naturii și începerea lucrărilor agricole. Legat de
sărbătoarea celor 40 de sfinți, în zona comunei Ribița se mai păstrează
ritualuri ce se practică în această zi. Lumea satului se grăbește să
întâmpine renașterea naturii, dar să se și apere de unele elemente ale
acesteia care i-ar putea provoca răul. Astfel, în această zi, în satele
comunei se practică în fiecare gospodărie un ritual de purificare prin foc.
în dimineața zilei de 40 de sfinți, femeile se scoală înainte de răsăritul
soarelui, aprind în curte un foc din
care, pe o lopată, iau tăciuni
aprinși. Cu lopata cu jar într-o
mână și cu lanțurile grele de
împiedicat carul în cealaltă mână,
înconjoară „iortonurile”, adică
toate acareturile: grajd, șură, cocină, cotețe, magazii, pentru ca
întreaga gospodărie să fie ferită de boli și dăunători pe parcursul
întregului an agricol. în acest timp, lanțurile sunt scuturate
puternic pentru a zornăi și a alunga, astfel, cu zgomotul lor,
spiritele malefice care ar putea sălășlui în jurul gospodăriei.
Fierul se folosește în acest ritual conform ideii că „așa cum nu se
apropie nimic dc fier, așa să nu sc apropie nici dc casă”. Odată
înconjurul terminat, femeia revine la focul din curte, acum mai
domolit, și sare de trei ori peste el spunând: „Să nu mă muște
șerpii, să nu mă piște purecii, să nu mă calce bolile!”, după care
sar peste foc toți membrii familiei (informație culeasă de la
Manața Letiția, din satul Ribița).
Vox Libri, Nr. 1 (3-4), Primăvara - Vara, 2006 47