Page 53 - VoxLibri34-2006
P. 53

/


                 După ce se termină împistritul ouălor, femeile, împreună cu întreaga fami'ie se pregătesc să
           meargă la biserică. Aici, de Vinerea Mare se cântă Prohodul Domnului. La Ribița, acest lucru se face
           de către toți participant la slujbă care se împart în două echipe ce cântă alternativ. După terminarea
           Prohodului se înconjoară biserica în sunetul clopotelor, purtând Sfântul Epitaf.
                 Sâmbătă, pregătirile pentru Paști continuă cu pregătirea cozonacilor, a prăjiturilor, ștergerea
           ouălor de ceară, pregăt irea mielului.
                 învierea
                                               La Ribița, învierea este sărbătorită la ora douăsprezece
                                         din noapte în parohii și spre dimineață în satele aparținătoare. La
                                         miezul nopții, sătenii sc adună în biserică purtând lumânări în
                                         mâini. La îndemnul preotului „Vcniți dc luați lumină!”, toți își
                                         aprind lumânările din lumânarea purtată de preot. Se continuă
                                         apoi înconjurarea bisericii purtând Epitaful (Mormântul lui
                                         lisus), de trei ori în dangătele clopotelor și cântându-se Troparul
                                         învierii. Focurile aprinse pe dealuri și bubuiturile copiilor
                                         anunță și ele Nașterea lui lisus.
                                               După terminarea slujbei de înviere toată lumea ia paști
                                         atât la fața locului, cât și în căni, pentru a duce acasă la cei care
                                         nu au putut participa la slujbă. Folosirea paștilor este o datină
                                         specială a românilor ardeleni și munteni. Ajunși acasă, creștinii
                                         ciocnesc ouăle împistrite, cel al cănii ou se sparge primul se
                                         spune că este mai slab și va muri primul. Sc mai spune că aceștia
                                         se vor întâlni pe lumea cealaltă. O credință locală din satele
                                         comunei Ribița mai spune că în această dimineață este bine să te
                                         freci cu un ou roșu pe față pentru a fi tot anul rumen și sănătos.
                 în sat continuă și în această zi „pușcăturile” cu carbid ale băieților. Se mai trag de asemenea
           clopotele de la biserică trei zile la rând, acestea vestind învierea lui lisus. Cu ceva vreme în urmă se
           bătea și toaca.
                 în ziua învierii toată lumea se
           reunește la cimitir. Așa cum lisus a rupt
           porțile iadului, călcând legile firii prin
           învierea Sa din morți, așa și românii cred că
           în această zi cei dragi trecuți în lumea de
           dincolo se întorc spre famili i le rămase aici pe
           pământ. De aceea, în această zi morții sunt
           cinstiți prin parastase și pomeni oferite de cei
           vii pentru sufletele lor. Adunați în cimitir în
           jurul mormintelor, sătenii fac schimb dc
           cozonaci, prăjituri, țuică și ouă împistrite,
           toate oferite de pomana celor morți. Preotul
           împreună cu diecii trece pe rând de la un
           mormânt Ia altul „ridicând parastase”.

            Vox Libri, Nr. 1 (3-4), Primăvara - Vara, 2006                             52
   48   49   50   51   52   53   54   55   56   57   58