Page 53 - VoxLibri34-2006

/

După ce se termină împistritul ouălor, femeile, împreună cu întreaga fami'ie se pregătesc să
meargă la biserică. Aici, de Vinerea Mare se cântă Prohodul Domnului. La Ribița, acest lucru se face
de către toți participant la slujbă care se împart în două echipe ce cântă alternativ. După terminarea
Prohodului se înconjoară biserica în sunetul clopotelor, purtând Sfântul Epitaf.
Sâmbătă, pregătirile pentru Paști continuă cu pregătirea cozonacilor, a prăjiturilor, ștergerea
ouălor de ceară, pregăt irea mielului.
învierea
La Ribița, învierea este sărbătorită la ora douăsprezece
din noapte în parohii și spre dimineață în satele aparținătoare. La
miezul nopții, sătenii sc adună în biserică purtând lumânări în
mâini. La îndemnul preotului „Vcniți dc luați lumină!”, toți își
aprind lumânările din lumânarea purtată de preot. Se continuă
apoi înconjurarea bisericii purtând Epitaful (Mormântul lui
lisus), de trei ori în dangătele clopotelor și cântându-se Troparul
învierii. Focurile aprinse pe dealuri și bubuiturile copiilor
anunță și ele Nașterea lui lisus.
După terminarea slujbei de înviere toată lumea ia paști
atât la fața locului, cât și în căni, pentru a duce acasă la cei care
nu au putut participa la slujbă. Folosirea paștilor este o datină
specială a românilor ardeleni și munteni. Ajunși acasă, creștinii
ciocnesc ouăle împistrite, cel al cănii ou se sparge primul se
spune că este mai slab și va muri primul. Sc mai spune că aceștia
se vor întâlni pe lumea cealaltă. O credință locală din satele
comunei Ribița mai spune că în această dimineață este bine să te
freci cu un ou roșu pe față pentru a fi tot anul rumen și sănătos.
în sat continuă și în această zi „pușcăturile” cu carbid ale băieților. Se mai trag de asemenea
clopotele de la biserică trei zile la rând, acestea vestind învierea lui lisus. Cu ceva vreme în urmă se
bătea și toaca.
în ziua învierii toată lumea se
reunește la cimitir. Așa cum lisus a rupt
porțile iadului, călcând legile firii prin
învierea Sa din morți, așa și românii cred că
în această zi cei dragi trecuți în lumea de
dincolo se întorc spre famili i le rămase aici pe
pământ. De aceea, în această zi morții sunt
cinstiți prin parastase și pomeni oferite de cei
vii pentru sufletele lor. Adunați în cimitir în
jurul mormintelor, sătenii fac schimb dc
cozonaci, prăjituri, țuică și ouă împistrite,
toate oferite de pomana celor morți. Preotul
împreună cu diecii trece pe rând de la un
mormânt Ia altul „ridicând parastase”.

Vox Libri, Nr. 1 (3-4), Primăvara - Vara, 2006 52