Page 52 - VoxLibri34-2006

/

Vinerea Mare
Această zi se mai numește și Vinerea patimilor, vinerea
seacă, fiind ultima vineri din post. în această zi se ținea post negru.
Femeile din sat se adună în grupuri de câte 4-5 și încep de
dimineață împistritul ouălor, fiecare fiind specializată într-o anumită
operație. Unele realizează desenele cu ceară pe ou, altele colorează
desenele, acoperă culorile cu ceară sau
introduc ouăle în culoarea de bază. în
satele comunei Ribița, culoarea de
fond folosită ia împistritul ouălor este culoarea mov, obținută din
dizolvarea în apă călduță și oțet a minei de creion chimic. Ouăle sunt
curățate bine și apoi fierte, timp în care pe plita sobei se încălzește ceară
de albine. Cu un instrument denumit „pisată”, confecționat dintr-un mic
mâner de lemn și o bucățică dc tablă răsucită, înfiptă în mâner ca un ac, sc
desenau pe ouă, cu ceară fierbinte, diferite modele. Acestea aveau forme
variate: flori (rujă, tulipan), stele, sori, ramuri de brad, frunze de stejar, de
viță, struguri, cireșe, ghindă, precum și forma unor unelte agricole ca
grebla, furca, fierul
plugului. Existau și motive zoomorfe (cocoș, pește),
simboluri religioase (cruci, potire). Odată realizate, aceste
desene erau colorate cu un bețișor din lemn înmuiat în
culoarea dorită. Apoi desenele colorate se acopereau în
întregime cu ceara topită, iar oul astfel pregătit se
introduce într-o culoare de fond care în satele comunei
Ribița este culoarea mov. După ce erau scoase din culoare
și sc uscau, ouăle erau încălzite pc plita sobei până când
ceara începea să sc topească și era ștearsă cu o bucată dc
pânză. Ouăle astfel împistrite erau duse duminica în
cimitir și dăruite de fete băieților, pentru a fi jucate la jocul
din lunea de Paști, precum și copiilor.
împistrirea ouălor are o origine veche, ancorată în miturile cosmogonice care considerau că
lumea întreagă a luat naștere din „oul primordial”.
Mai târziu, odată cu apariția creștinismului, oul pascal
l-a reprezentat „pe Creatorul lumii, care produce tot și
conține în sine totul”. (Simion Florca Marian,
Sărbătorile la români, Studiu etnografic; vol. III,
Editura Grai și suflet, Cultura Națională, București,
2006, p. 16) în popor exista legenda potrivit căreia
Mama lui lisus ar fi dus un coș cu ouă pe Golgota
pentru a-i îndupleca pe soldați. Coșul l-a pus sub
cruce. Sângele curs din rănile lui lisus a înroșit ouăle.
Se spune că acesta este motivul pentru care de Paști se
înroșesc ouăle, în amintirea patimilor lui lisus.

Vox Libri, Nr. 1 (3-4), Primăvara - Vara, 2006 51