Page 54 - VoxLibri34-2006

/

Tinerii obișnuiesc să se plimbe prin cimitir discutând și râzând. în trecut, fetele ofereau ouă
împistrite feciorilor pentru a fi jucate la jocul din lunea de Paști. Astăzi, doar copiii fac schimb de ouă
împistrite. Băieții aveau un joc pe care îl jucau în cimitir de Paști: unul dintre băieți ținea un ou între
degetul mare și arătător, iar ceilalți aruncau cu monede pentru a lovi oul. Dacă banul nu rămânea înfipt
în ou, cel care ținea oul lua banii. în momentul în care moneda rămânea înfiptă în ou, cel care arunca
moneda lua oul. Astfel, prin acest joc, se puteau aduna, cu îndemânare, atât ouă, cât și bani. Jocul
încingea de multe ori spiritele și era foarte animat. De multe ori, în jurul celor care jucau acest joc, se
adunau și alte persoane, spectatori, care comentau cu interes desfășurarea jocului. întâlnirea sătenilor
în cimitir se prelungea până târziu, în după amiaza zilei dc Paști. Ziua se încheia cu vizitele pe care
sătenii și le făceau unul altuia.
în a doua zi de Paști, satul participa din nou la Sfânta Liturghie, după care se continuau vizitele,
iar seara se mergea la joc.
în satele comunei Ribița era sărbătorită și a treia zi de Paști. De asemenea, în miercurea din
această săptămână nu se lucrează la câmp pentru că există credința că în această zi „se plămădește
piatra în cer”. Celor care lucrează la câmp în această zi, în vara viitoare le vor fi lovite de furtuni și de
grindină holdele.
Joile verzi sunt considerate toate joile dintre Paști și Rusalii, dar
cele mai periculoase sunt considerate prima joi de după Paști și prima de
după Rusalii, precum și joia din Săptămâna albă. Ele sunt numite și joi
rele sau joi nepomenite. Aceste zile de joi sunt serbate în special de către
femei, cu mare strictețe, pentru a fi ferite de tunete, trăsnete, grindină sau
vijelii.
Izvorul tămăduirii se sărbătorește în prima vineri de după Paști.
Ea este ținută pentru vindecarea de boli, pentru sănătate și pentru ca
semănăturile să poată lega roadă. Se poate observa că aproape toate
sărbătorile religioase au și o semnificație în domeniul agriculturii.
Se mai știe în popor că în săptămâna de după Paști cerurile sunt
deschise, dc aceea, se spune că aceia care
mor în această săptămână ajung în rai,
indiferent de viața pe care au avut-o. Dar tot
pentru a regla oarecum această abatere de la regulă, se crede că doar cei
credincioși mor în această săptămână, ei fiind cei care merită cu adevărat
să ajungă în rai.
Sfântul Ghcorghc (23 aprilie) este unul dintre cei mai iubiți sfinți. El
apare în iconografia ortodoxă călare pe un cal, ucigând cu sulița un șarpe
mare sau un balaur. Aceste animale sunt și aici simbolul maleficului. Se
poate spune, prin urmare, că Sfântul Ghcorghc este un biruitor al
acestuia, un purtător al credinței creștine. Sc mai spune despre Sfântul
Gheorghe că ar fi de fapt Călărețul trac.
Tot el, susțin credințele, ar avea cheile cu care deschide vremea bună și
închide vremea rea. în conștiința românilor Sân-Georgiul este
înverzitorul întregii naturi și semănătorul tuturor semințelor. Până la

Vox Libri, Nr. 1 (3-4), Primăvara - Vara, 2006 53