Page 59 - VoxLibri34-2006
P. 59

$' vetunwn/e




                    9\[ico(ae, (Densușianu


                                (1846-1911)

                 Cunoscuta familie a Dcnsușicnilor își trage obârșia din
           comuna hunedoreană Densuș, cei trei iluștri reprezentanți ai ei
           fiind frații Nicolae și Aron Densușianu, precum și fiul acestuia
           din urmă, Ovid. Contribuția acestora la cultura română este
           deosebit de importantă.
                 Nicolae Densușianu s-a născut la 18 aprilie 1846 la
           Densuș dintr-o familie dc mici nobili hațegani, Sofia și
           Bizante Pop, preotul parohiei Densuș. A făcut școala primară
           la Hațeg, apoi cursurile gimnaziului din Blaj, unde l-a avut dascăl pe directorul acestuia,
           marele cărturar Timotei Cipariu. După absolvirea gimnaziului, în 1865, se înscrie la
           Academia de drept din Sibiu ale cărei cursuri le absolvă în 1869, iar peste un an își susține
           examenul de stat în avocatură. în această perioadă îl cunoaște pe Mihai Eminescu.
                 în februarie 1873, își deschide un birou dc avocatură la Brașov, unde va lucra până în
            1877, când pleacă în capitala României, București. Aici, în februarie 1878, i se va acorda
           cetățenia, iar în octombrie i se vor recunoaște toate titlurile științifice ceea ce îi va permite
           înscrierea în baroul Ilfov. Stăpânirea desăvârșită a limbilor străine (greacă, latină,
           germană, franceză, italiană, maghiară) i-a permis însușirea unor vaste cunoștințe din
           domeniul științelor umaniste, Nicolae Densușianu devenind un savant de mare erudiție.
                 Atras la început de beletristică, primele încercări literare le-a publicat în paginile
           revistei Familia, în 1866 (poeziile Zîna mea și Melancolie). în 1868, publică în aceeași
           revistă primul său studiu de mitologie comparată: Scrutări mitologice la români. începe,
           însă, să fie atras de etnologie și istorie, astfel încât tot în revista Familia a publicat, în 1871,
           Lord Byron și Nibelungile, scriere ce prezintă un obicei al românilor macedoneni, amintit
           de poetul englez în Pelerinajul lui Childe Harold, obicei ce se întâlnește și în Transilvania,
           în articolul Elementul istoric în poezia populară, publicat în același an, el atrage atenția
           asupra unor informații valoroase despre români relatate în poemele medievale.
                 Nicolae Densușianu a colaborat la revista fratelui său, Aron, Orientul latin. în anul
           trecerii în țară, 1877, a publicat împreună cu Frederic Dame studiul etnografic intitulat Les
           roumains du Sud: Macedoine, Thessalie, Epire, Thrace, Albanie. Ca o recunoaștere a
           meritelor sale, Academia Română îi încredințează misiunea de a cerceta arhivele
           bibliotecilor din Ungaria și Transilvania pentru a culege informații referitoare la istoria
           românilor. Această muncă o desfășoară până în 1879, iar rezultatul ei este consemnat în
           darea de seamă: Cercetări istorice în arhivele și bibliotecile Ungariei și Transilvaniei.


            Vox Libri, Nr. 1 (3-4), Primăvara - Vara, 2006                             58
   54   55   56   57   58   59   60   61   62   63   64