Page 60 - VoxLibri34-2006
P. 60

$' vetunwn/e




           Timp de 15 luni Nicolae Densușianu a cercetat 12 biblioteci și 16 arhive. în urma acestei
           lucrări, la 15 aprilie 1880, este ales membru corespondent al Academiei. Până în anul 1884
           a lucrat ca bibliotecar-arhivar la Academia Română, ulterior fiind numit bibliotecar cu rang
           de șef de birou, funcție ocupată vreme de 27 de ani, până în anul 1911 când a părăsit această
           lume.
                 în 1884, la 100 de ani de la răscoala lui Horea, Nicolae Densușianu a publicat
           monografia Revoluțiunea lui Horea în Transilvania și Ungaria, elaborată pe baza
           documentelor oficiale și a unei riguroase cercetări. Lucrarea va fi premiată de Academia
           Română cu suma de 5000 de lei, care-i va îngădui istoricului să facă cercetări pe teren în
           vederea strângerii materialului necesar elaborării unei ample lucrări despre începuturile
           istoriei românilor.
                 Nicolae Iorga considera lucrarea despre răscoala lui Horea „o monografie
           extraordinar de bine informată, care va rămâne și ar trebui să fie retipărită.” Peste ani, ca un
           suprem omagiu și recunoaștere a meritelor lui Nicolae Densușianu, renumitul istoric
           clujean David Prodan îi va dedica lucrarea sa, Răscoala lui Horea, apărută în 1979, lucrare
           de referință în istoriografia română.
                 în anul 1885 începe să lucreze la Dacia preistorică, operă vastă, impresionantă ca
           proiect și concepție în care și-a propus să studieze viața din Dacia începând cu perioada
           neolitică. Teza pe care o susține, întemeindu-se pe legendele homerice, egiptene, pe tradiții
           și obiceiuri, este aceea că la nordul Dunării a existat cu milenii în urmă primul mare
           imperiu al lumii, Imperiul pelasgic. Locuitorii ei, pelasgii sau proto-latinii, au emigrat apoi
           în Germania, Galia, Italia, Tracia, Asia Mică. în privința limbii acestor strămoși ai geților și
           ai dacilor, Nicolae Densușianu era de părere că aceasta „avea un caracter proto-latin, ea
           forma numai un ram sau un dialect particular rustic al limbii pelasge!”
                 între anii 1885 și 1904 Nicolae Densușianu începe să trimită, la recomandarea
           Academiei Române, rapoarte despre activitatatea istorică și filologică a societății istorice
           din Berlin, rapoarte publicate în Jahresberichte der Geschichtswissenschaft, în total 207
           titluri.
                 Pregătește șase volume de documente ce vor fi publicate între anii 1887 și 1897,
           volume care cuprind date referitoare la istoria românilor între anii 1199 și 1575. Tot în
            1887, Nicolae Densușianu face o călătorie de studii în Italia pentru a cerceta arhive și
           biblioteci, depozitarele unor informații despre istoria românilor. Mai întâi merge în
           Croația, la Agram (vechea denumire germană a Zagrebului), apoi în Dalmația, la Ragusa
           (Dubrovnikul de azi) unde studiază istoria românilor din Croația, cercetează satele
           istroromânilor, culege și valorifică texte istroromâne ce vor fi introduse în ampla lucrare
           Dacia preistorică apărută postum, în 1913, prefațată de Dr. C. I. Istrati. Ajuns la Roma, va
           cerceta arhivele și biblioteca Vaticanului vreme de șapte luni, făcând o minuțioasă muncă
           de colaționare cu originalele a documentelor pe care urma să le publice în colecția

            Vox Libri, Nr. 1 (3-4), Primăvara - Vara, 2006                             59
   55   56   57   58   59   60   61   62   63   64   65