Page 74 - VoxLibri nr.1 (78), 2026
P. 74
Ars legendi
Aleph, pe care memoria mea înfiorată de teamă abia îl poate cuprinde? într-un moment de cumpănă
similar, misticii apelează la simboluri: pentru a-1 numi pe Dumnezeu, un persan vorbeşte despre o
pasăre care, într-un fel, e toate păsările. Alanus de Insulis vorbeşte despre o sferă al cărei centru se
află pretutindeni, iar circumferinţa nu se află nicăieri; Iezechiel vorbeşte despre un înger cu patru
feţe care se îndreaptă în acelaşi timp spre Răsărit şi spre Apus, spre Miazănoapte şi spre Miazăzi.
(Nu pomenesc la întâmplare aceste analogii neînţelese; au, desigur, o legătură cu Aleph-ul.). Poate
că zeii n-o să mă oprească să descopăr un chip echivalent, dar mărturia mea scrisă ar fi contaminată
de literatură şi de falsitate. Iar problema fundamentală, de altfel, nu poate fi nedezlegată: cum ar
putea fi enumerat, măcar în parte, un ansamblu infinit? în acea clipă necuprinsă am văzut milioane
de lucruri plăcute sau înspăimântătoare; niciunul nu m-a uimit mai tare decât faptul că toate ocupau
acelaşi punct, fără a se suprapune şi fără a fi transparente. Ceea ce mi-au văzut ochii a fost simultan,
1
pe când ceea ce o să transcriu e succesiv, fiindcă numai aşa îngăduie limbajul.”101
Nu în ultimul rând, reprezentările umane asupra universului şi, implicit, asupra A leph-ului
ilustrează o anumită structură a cunoaşterii, bazată, în mod fundamental, pe asemănare, pe
corespondenţa dintre micro - şi macrocosmos: „s-a mai spus că [Aleph-ul] are forma unui om care
arată cerul şi pământul, pentru a ne atrage atenţia că lumea de jos e oglinda şi harta celei de sus”11De
altfel, realizând un soi de arheologie discursivă a ştiinţelor umaniste, filosoful francez Michel
Foucault relevă faptul că, în istoria culturii, s-au succedat trei modalităţi de raportare la lume,
structurante în configurarea gândirii umane, numite episteme: epistema Renaşterii, invocată de
Borges în citatul de mai sus, epistema clasică (a diferenţei şi a identităţii, a reprezentării şi a
clasificării), respectiv epistema modernă, centrată asupra omului ca subiect şi obiect al
cunoaşterii12, epocă în care se integrează şi naraţiunile borgesiene, prin sondarea limitelor
cunoaşterii umane, esenţialmente un construct discursiv.
*
îndreptându-ne atenţia asupra ultimei povestiri borgesiene pe care dorim să o comentăm,
Cartea de nisip, remarcăm faptul că titlul cuprinde simbolul central al textului. Naratorul anonim
cumpără misteriosul obiect de la un vânzător de biblii şi constată bizarele sale particularităţi:
aceasta nu are nici început, nici sfârşit („Numărul paginilor acestei cărţi este de-a dreptul infinit.
Niciuna nu e cea dintâi; niciuna, cea din urmă.”13), iar textul pe care l-ai parcurs la cea dintâi
deschidere a opului dispare odată ce ai închis cartea şi ai redeschis-o, ceea ce intensifică obsesia
naratorului pentru acest volum şi conduce la accentuarea mizantropiei de care oricum suferea, din
dorinţa de a nu o arăta şi altora. Finalmente, protagonistul va percepe cartea ca pe o monstruozitate,
gândindu-se chiar să îi dea foc, dar temându-se, totodată, să nu producă un cataclism planetar şi
sfârşind prin a o ascunde printre rafturile Bibliotecii Naţionale.
Povestirea reafirmă apetenţa lui Borges pentru ideea de infinit, dar conotează, totodată,
imposibilitatea ca fiinţa umană să acceadă la o cunoaştere integratoare a lumii. Operând printr-o
reductio ad absurdum, scriitorul argentinian absolutizează imaginea cărţii ca depozitar „al ştiinţei
şi al înţelepciunii” umane, dar şi, la un alt palier interpretativ, ca „simbol al universului”14, sugerând
10. Jorge Luis Borges, Aleph, în ed. cit., pp. 158-159
11. Ibidem, p. 162.
12. Pentru detalii, a se vedea Michel Foucault, Cuvintele si lucrurile, traducere din limba franceză de Bogdan Ghiu şi
Mircea Vasilescu, studiu introductiv de Mircea Martin, dosar de Bogdan Ghiu, Editura RAO, Bucureşti, 2008.
13. Jorge Luis Borges, Cartea de nisip, în ed. cit., p. 417.
14. Jean Chevalier şi Alain Gheerbrant (coordonatori), lucr. cit., p. 191.
72
V o x L i b r i , N r . i ( 7 8 ) - 2 0 2 6

