Page 76 - VoxLibri nr.1 (78), 2026

Bucuria credinţei

CONSTANTIN NECULA

Predarea religiei în perioada post-com unistă
(1989-2026)
- libertate, controverse si noi provocări-

C ăderea regim ului com unist în viteza implementării orei de religie a obligat la
crearea unei programe simple, bazată mai ales
decembrie 1989 a deschis o nouă eră
pe cartea Părintelui Dumitru Călugăr - Şapte
pentru societatea românească şi,
implicit, pentru viata religioasă. Într-un gest de cărţi de religie. Puţin? Desigur. Dar atent
reparaţie istorică şi ca răspuns la o uriaşă sete construite în jurul teoriei povestirii pedagogice
spirituală acumulată în deceniile de ateism, una aşa cum acum avem atât de puţine.
dintre primele măsuri ale noilor autorităţi a fost Statutul orei de religie a cunoscut însă
reintroducerea religiei în şcolile publice. o evoluţie legislativă complexă şi adesea
Perioada care a urm at a fost una de controversată. Legea învăţământului din 1995
reconstrucţie, dar şi de adaptare la un context a inclus religia ca disciplină şcolară
social în permanentă schimbare, marcat de obligatorie, parte a trunchiului comun, la fel ca
libertate, pluralism şi, treptat, de secularizare. în perioada interbelică. Elevii puteau însă, la
Fiecare etapă a avut demersul său „constatator” cererea părinţilor, să nu frecventeze aceste ore.
şi efortul său de interpretare dinspre pastoraţie şi Această ambiguitate a generat numeroase
şcoală deopotrivă. O primă etapă a fost aceea pe dezbateri publice. Un moment de maximă
care o putem numi a reconstrucţiei instituţionale tensiune a fost decizia Curţii Constituţionale
si a fost marcată de o serie de bătălii legislative. din 2014, care a stabilit că obligarea elevilor de
Încă din ianuarie 1990, printr-un protocol a face o cerere de retragere de la ora de religie
încheiat între Ministerul Învăţământului şi este neconstituţională. În consecinţă, statutul
Secretariatul de Stat pentru Culte, la iniţiativa s-a inversat: religia a rămas disciplină şcolară,
Bisericii Ortodoxe Române, a fost reintrodusă parte a planurilor-cadru, dar participarea la
„educaţia moral-religioasă” în învăţământul de cursuri se face pe baza unei cereri anuale de
stat, iniţial cu un caracter facultativ. Entuziasmul înscriere depuse de părinţi sau de elevul major.
general a fost copleşitor, m ajoritatea Deşi unii s-au temut de o prăbuşire a numărului
covârşitoare a părinţilor înscriindu-şi copiii la de elevi înscrişi, datele statistice au arătat că
această disciplină. Problema practică a fost însă peste 90% dintre elevi au continuat să opteze
lipsa unor manuale de religie la modul în care pentru studierea religiei, un procent care a
erau construite cele de la materiile de bază şi rămas relativ constant, deşi cu o uşoară
injusta încorporare a orei de religie în spaţiul tendinţă de scădere în ultimii ani, în special în
menatal al învăţământului ideologic de care Ţara mediul urban.
tocmai ce scăpase. Desigur ele erau în baza de Curriculum vs. manuale - un
memorie a pedagogiei creştine româneşti proces în evoluţie continuă
indiferent de cultul cărora aparţineau elevii-dar Primii ani de după 1989 au fost
caracterizaţi de improvizaţie. În lipsa unor

V o x L i b r i , N r . 1 ( 7 8 ) - 2 0 2 6 74