Page 11 - Revista VoxLibri nr. 77
P. 11

Apropo de...





                                       Dumitru Hurubă








                                                      A fi prost





                n  general,  din  motive  diferite  şi   unii proşti sunt atât de adânci în prostia lor,
                opuse,  am  iubire  pentru  două    încât ar putea fi de invidiat, dacă-mi dai voie să
            Îcategorii  de  oameni:  intelectualii   folosesc  o  logică  izvorâtă  dintr-un  gând
       adevăraţi  şi  idioţii,  mă  rog,  cei  pe  care  îi   oarecum absurd.”
       consider eu proşti.                              Această  logică  este  atât  de  complicat-
            Desigur, cele două grupări nu sunt foarte   umană, că poate împletici mintea oricui, dacă
       exact  delimitate,  ci  se  intersectează,  se   nu se investeşte în idee suficientă atenţie. Să
       ramifică,  se  completează  şi,  de  regulă,  se   luăm în calcul un prost dintre aceştia care, în
       suportă, chiar dacă o fac adesea cu scrâşniri de   profunzimea sinelui său, este convins că el este
       dinţi.  Nu,  n-am  pretenţia  că  eu  le-aş  stabili   un  adevărat  şi  de  necontestat  artist  al
       calităţile, ori părţile negative,   respectiv cele   cuvântului, să zicem.
       care îi fixează, fie şi vremelnic, pe categorii…   Are  producţie  literară  din  belşug,
            Şi mi se pare nedrept să nu mă opresc   cantitativ  vorbind,  îşi  susţine  cu  aplomb
       puţin spunând că marea calitate a proştilor este   valoarea de autor şi chiar convinge firile slabe
       aceea  de  a  fi  proşti  consecvenţi  şi  valoroşi,   că el, prin simpla sa prezenţă între creatori, îi
       adică aceia care pot avea un atât de mare grad de   asigură  acesteia  un  plus  de  valoare  şi  chiar
       prostie, încât trebuie respectaţi ca entităţi bine   joacă un rol atât de important în creaţia literară,
       definite.                                     indiferent de genul în care o produce, încât,
            Pentru  că  nu  oricine  poate  îndeplini   fără contribuţia sa, nimeni n-are voie să creadă
       condiţia  de  prost  autentic,  iar  destui  sunt  şi   că  importanţa  literaturii  autohtone  s-ar  mai
       dintre cei care o fac prost pe… proştii, dovedind   circumscrie adevăratelor valori universale.
       prin  asta  că  nici  de-atâta  nu  sunt  în  stare  în   Astfel,  un  prost  ajuns  să  creadă  despre
       comparaţie  cu  cei  care  o  fac  pe  proştii  cu   sine că este interesant şi important, nu: să fie
       inteligenţă apreciabilă.                     convins de aceasta, ajunge să-şi construiască
            În  acest  sens,  mărturisesc  sincer  şi   aura de indisponibil şi nu mai vorbeşte despre
       deschis: cunosc proşti nu doar cu personalitate   ei, ci despre noi, respectiv: noi intelectualii,
       indestructibilă,  pe  care  şi-o  îmbogăţesc   noi  scriitorii,  noi  făcătorii  de  literatură
       constant  printr-o  evoluţie  inconştient-   modernă,  NOI!  şi  restul  lumii,  plebea,  acea
       deliberată  şi  insistentă,  ci  o  şi    brodează  cu   parte a omenirii care formează balastul, partea
       ramificaţii superbe. Un bun şi drag prieten chiar   de umanoizi supravieţuind exclusiv prin noi,
       mi-a spus cândva, la un şpriţ: „Adevărul este că   prin  plusul  de  valoare  pe  care  îl  aducem

       Vox Libri, Nr. 4 (77) - 2025              9
   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15   16