Page 15 - Revista VoxLibri nr. 77

Ars legendi

după cum anticipam, modalitatea de structurare a discursului, la persoana a doua. Naratorul se
7
adresează direct personajelor sale, Cititorul și Cititoarea, numindu-le generic și instituind un
veritabil ritual al comunicării ficționale. Acesta le dirijează acțiunile, astfel încât este dezvăluit
însuși mecanismul prin care constructul romanesc prinde viață. Cităm, spre exemplificare, incipitul
romanului: „Tocmai te pregătești să începi noul roman Dacă într-o noapte de iarnă un călător de
8
Italo Calvino. Relaxează-te. Concentrează-te. Îndepărtează de la tine orice gând.” Este evidențiat,
astfel, faptul că pătrunderea în universul ficțional presupune o anumită stare, care să pregătească
imersarea în lumile romanești.
În al doilea rând, cu totul suprinzător este modul în care Calvino orchestrează universurile
ontologice și le ierarhizează. Astfel, avem de-a face cu o narațiune-cadru, ale cărei capitole sunt
numerotate cu cifre arabe și pe care am putea-o numi, tot pe urmele lui McHale, hiperdiegetică,
adică primară, configurată ca un roman care îmbină povestea de iubire dintre Cititor și Cititoare cu o
intrigă polițistă (cei doi se află în căutarea unei cărți dispărute, pe fundalul unei teorii a conspirației
și al cenzurării cărților). În limitele acestei narațiuni primare sunt cuprinse, însă, nu mai puțin de
zece începuturi de roman, subordonate narațiunii-cadru, pe care teoreticianul postmodern citat le
numește hipodiegetice. Mai interesant este faptul că fiecare dintre aceste micronarațiuni este
redactată în alt stil și abordează o altă problematică, într-o desfășurare în cel mai înalt grad
polifonică (cu un termen împrumutat de la teoreticianul rus Mihail Bahtin), dar o polifonie ridicată
la scară ontologică: „a vorbi despre «viziuni asupra lumii» și despre juxtapunerea sau confruntarea
acestor viziuni înseamnă a vorbi în termeni epistemologici; a lua metafora literal, proiectând lumi
care sunt concretizări ale viziunilor discursive asupra lumii, înseamnă a transforma un motiv
epistemologic într-unul ontologic”, astfel încât „ficțiunea postmodernistă, elevând structura
polifonică și radicalizând dialogul în diferite moduri, aduce în prim-plan dimensiunea ontologică a
9
confruntării dintre discursuri, obținând astfel o polifonie a lumilor” . Cele zece micronarațiuni sunt
numite, de către Calvino, în ordine, romanul-ceții (Dacă într-o noapte de iarnă un călător),
romanul experienței concrete (În afara localității Malbork), romanul simbolic-interpretativ
(Ițindu-se de pe coasta abruptă), romanul politic-existențial (Fără a se teme de vânt și amețeală),
romanul cinic-brutal (Privește în jos unde umbrele se-ndesesc), romanul angoasei (Într-o rețea
de linii ce se leagă), romanul logic-geometric (Într-o rețea de linii ce se intersectează), romanul
perversiunii (Pe covorul de frunze luminate de lună), romanul teluric-primordial (În jurul unei
gropi goale) și, respectiv, romanul apocaliptic (Ce poveste își așteaptă finalul?), iar, punând cap la
cap aceste titluri, s-ar putea obține un roman de sine stătător. Datorită acestei narațiuni ontologic
ierarhizate și pluristratificate, viziunea organică asupra lumii ce informa operele moderniste
(„rezistând la «pluralizarea» lumilor […], textele moderniste integrează lumile discursului la
10
nivelul unui singur plan ontologic, o lume proiectată unificată” ) este relativizată și înlocuită cu o
pluralitate de universuri ficționale autonome. Acestă strategie de construcție are „efectul de a
întrerupe și a complica «orizontul» ontologic al ficțiunii, multiplicându-i lumile”, pornind de la
premisa că „fiecare schimbare a nivelului narativ într-o structură recursivă implică de asemenea o
11
schimbare a nivelului ontologic, o schimbare a lumii” , într-un mecanism narativ ce amintește de
7. Ulterior, Cititoarea va fi numită Ludmila.
8. Italo Calvino, Dacă într-o noapte de iarnă un călător, traducere din limba italiană de Anca Giurescu, Editura Polirom,
Iași, 2006, p. 19.
9. Brian McHale, lucr. cit., p. 257.
10. Ibidem, p. 258.
11. Ibidem, p. 179.
Vox Libri, Nr. 4 (77) - 2025 13