Page 16 - VoxLibri_75_2025

Bucuria credinței
f

CONSTANTIN NECULA

Pedagogia Cotidianului.
A
. V
•
•
Cine pe cine învață
-am întrebat adesea ce anume mai Pedagogia Cotidianului. Scrie distinsa mea
avem de făcut pentru tineri. prietenă: „Aș dori să vi-l dăruiesc pe blândul și
Altceva decât să le comentăm cuviosul Vasile Voiculescu, dimpreună cu
atitudinile ori lipsa de atitudine. Dialogul cu ei înduioșătoarele sale poeme, ce le-am aflat tot cu
m-a învățat să am răbdare, să aștept să înțeleg ajutorul dumneavoastră, sau, mai bine zis, al
eruditului profesor Florin Șindrilaru, care vi l-a
ce au de spus ori de respins în modul nostru de a
făcut cunoscut încă de pe băncile școlii. N-aș
le creiona viața de cele mai multe ori după
greși dacă aș afirma că veți lua în mâini o carte
dorințele noastre. Zilele trecute, după o
de rugăciuni, căci la Voiculescu poezia devine
conferință la Băile Felix, am primit două daruri
rugăciune, zicea vrednicul de pomenire,
de la o tânără elevă de clasa a zecea. Obținuse
Mitropolitul Bartolomeu Anania. De
locul întâi la Olimpiada Națională de Religie și asemenea, ne-a învățat binecuvântatul, să
îmi oferea medalia primită, spunându-mi că mi vorbim cu adevărat limba română, care nu e
se cuvine cu o naturalețe care m-a tulburat din întotdeauna cu „limba românilor”, arătând
cale afară. Am insistat refuzând, a insistat frumusețea și sacralitatea ei, precum odinioară
dăruind. Am primit medalia și am a făcut și Mihail Eminovici, pe scumpul nume
binecuvântat-o și i-am dat-o înapoi. de botez. Nu știți cât mă doare că nici măcar nu i
Spunându-i că așa are o medalie s-a rostit numele la ora de română, că profesorii
binecuvântată de două ori. Darul ei prietenesc n-au bunăvoința să-l amintească, să îl citească.
și binecuvântarea preotului-prieten. Și m-am Cred că le-a pierit de tot râvna. Mi-aș dori
bucurat auzind-o cum a înțeles gestul ce urma pedagogi care nu uită de etimologia acestui
gestului ei. Și mi-a întins-dăruit un volum de termen, să-și deschidă ochii și inimile,
poezii din Vasile Voiculescu. Strecurase o nemaiaruncând vorbe fără duh, ce taie și rănesc,
ci să primească, să spună Cuvântul, pe Însuși
epistolă scrisă cuminte, de mână, plină de
Logosul (a scris cu literele grecești, n. NC!)
lumina din ochii ei de copil minunat.
întrupat, Singurul vrednic de a fi numit
Nu transcriu scrisoarea - nici măcar nu
i-am cerut blagoslovenie să o expun cu numele, „Cuvânt”, căci este purtător de viață, și, mai
mult, e Învierea și Viața)” (Ioan 11.25). De asta
deci doar vă asigur, onest, că scrisoarea
îmi e drag Voiculescu, că a făcut loc
Domniței de la curtea Domnului Iisus Hristos
Cuvântului, L-a pus în lumină, cum se și
există - ci doar reiau textul pe care vă rog să-l
cuvenea, dând un sens profund operei sale,
acceptați motto rubricii noastre despre
sufletul oricărui cititor”. Nu. Epistola nu se
Vox Libri, Nr. 2 (75) - 2025 14