Page 21 - VoxLibri nr.1 (78), 2026

Profesiune si vocaţie

Cenuşăreasa ca făcând parte dintr-un gen aparte din literatura chineză tradiţională, cunoscut ca
zhiguai. Apărut în China dinastiei Han (206-220), genul acesta literar s-a dezvoltat în timpul
dinastiei Wei-Jin (220-265) şi s-a maturizat în vremea dinastiei Tang (618-907), cu precizarea că
textele zhiguai conţin relatări despre întâmplări supranaturale, miracole, transformări misterioase
etc. Din acest motiv, se consideră că Ye Xian a fost prelucrată de un intelectual al dinastiei Tang - şi,
într-adevăr, Tuan Ch'eng-shih/Duan Chengshi a fost un intelectual, poet şi demnitar11 în
,
coordonatele unui sistem în care erudiţii-birocraţi promovau prin examen toate posturile

1

1
disponibile în administraţia imperială12 - care era conştient că povestea sa avea nevoie de
credibilitate, din pricină că genulfolosit [zhiguai], o înregistrare a ciudăţeniilor, era menit să aibă
un caracter istoriografic. Spre a înţelege demersul autorului din vechime, se cuvine precizat că
zhiguai, privit de contemporani ca înrudit istoriografiei, era considerat un important gen literar,

4
.
alături de poezie, în opoziţie cu statutul minor al ficţiunii131
Specialiştii susţin că istoriografia chineză are o lungă tradiţie, cu debut în mileniul al
IIII-lea î. Hr., fiind domeniul în care istoriile dinastice au servit drept reper al scopurilor politice şi
culturale. Istorii oficiale, precum Ershisi Shi („Douăzeci şi patru de istorii dinastice”), corpus
fundamental al istoriografiei chineze, redactate de istoricii de Curte, urmau un format standard,
unul ce includea genul analelor istorice puse în slujba dinaştilor, respectiv biografii pentru restul
cititorilor. Aceste istorii dinastice au fost compilate de-a lungul a două milenii (din secolul al II-lea
î. Hr. până în secolul al XVIII-lea) şi au fost legate de gândirea confucianistă în care se pune
accentul pe moralitatea conducătorului şi pe rolul istoriei ca instrument de educaţie etică.
Astfel, nu este de mirare că istoriografia veche a Chinei oferă inclusiv bogate informaţii de
istorie intelectuală14. De altfel, relativ recentele abordări privind studiile tradiţionale non-
occidentale, abordări care extind orizontul de cercetare al acestora, consideră că (şi) istoriografia
chineză poate fi inclusă în studiile de profil15.

11. Alexei Ditter, ’’Conceptions of Urban Space in Duan Chengshi's Record ofMonasteries and Stupas”, în Tang Studies,
nr. 29, 2011, pp. 62-83, la p. 64.
12. Ittu, op. cit., p, 19.
13. Moioli, op. cit., p. 4.
14. Yuri Pines, ’’Irony, Political Philosophy, and Historiography: Cai Ze's Anecdote in Zhanguo ce Revisited”, în Studia
OrientaliaSlovaca, nr. 17. 2, 2018, pp. 87-113, la p. 88.
15. Youzheng Li, ’’Modem Theory and Traditional Chinese Historiography”, în Nachrichten der Gesellschaftfur Natur-
und Volkerkunde Ostasiens. e. V (NOAG), Heft 167-170, 2000-2001, pp. 181-204, la pp. 183-185.

!9
V o x L i b r i , N r . i ( 7 8 ) - 2 0 2 6