Page 18 - VoxLibri nr.1 (78), 2026
P. 18

Profesiune şi vocaţie





                                          CONSTANTIN ITTU





                                      Cenuşăreasa: din universul basm ului
                                             j
                                       rom ânesc la câteva dintre variantele
                                                sale extrem -orientale



                   asmul -  scria G. Călinescu -  este   cele  două surori  şi  doar o  crengută de  alun
                   o operă de creaţie literară cu o   pentru  Cenuşăreasa,  crengută  pe  care  o  va
                   geneză  specială,  o  oglindire  a   sădi  la mormântul  mamei,  vine  vestea unei
       vieţii în moduri fabuloase [...] Este un gen vast,   petreceri
       depăşind  cu  mult  romanul,  fiind  mitologie,      Basmul ne spune că toate trei fetele
       etică,  ştiinţă,  observaţie  morală1.  Unul dintre   şi-au  propus  să  participe,  însă  numai  cele
       basmele  copilăriei  noastre,  Cenuşăreasa,  ne   două  surori  vitrege  au  primit  permisiunea
       aduce în fata ochilor, încă de la început, o scenă   necondiţionată a mamei să se ducă, în schimb
       tristă. Aflăm, astfel, că trăia odată,  într-un mic   Cenuşăresei  i-au  impus  conditii  pentru  a fi
       orăşel de provincie,  un  om putred de  bogat,   luată  şi  ea,  conditii  aproape  imposibil  de
       căruia  se  întâmplă  să-i  cadă  nevasta  grav   împlinit.  Însă,  după plecarea maşterei,  doar
       bolnavă.  Când simţi că i se apropie sfârşitul,   cu  fetele  sale,  la  palatul  împăratului,
      femeia  îşi  chemă la căpătâi singurul copil,  o   Cenuşăreasa,  se  duce  la  mormântul  mamei
      fetiţă şi o povăţui aşa:  draga mamei,  orice ţi   sale,  străjuit de alunul pe care l-a plantat cu
       s-ar întâmpla, cată să-ţi păstrezi mereu sufletul   mâinile  ei,  şi îl  roagă să o îmbrace  ca pe  o

               2
       neîntinat1.                                  printesă  spre  a  putea  participa  şi  ea  la
              Murindu-i  soţia,  tatăl  fetei  se   petrecerea imperială.  Ruga îi este nu numai
       recăsătoreşte, cea de-a doua soţie venind în casă   ascultată, ci şi îndeplinită, deoarece o pasăre
       împreună cu cele două fete ale sale, frumoase   albă,  ce  se  adăpostea în frunziş, îi  aruncă o
       fizic  şi  întunecate  sufleteşte.  După  cum   rochie ţesută în aur şi argint.
       probabil ne amintim din anii copilăriei noastre,     Ajunsă la palat,  eleganta naturală a
       surorile s-au purtat extrem de urât cu surioara   fetei,  frumuseţea  acesteia  şi  veşmântul
       lor  vitregă,  ajungând  până  acolo  încât  au   strălucitor au atras privirile prinţului, care a
       obligat-o să nu mai doarmă unde îi fusese locul,   invitat-o la dans.  Chiar dacă textul nu spune
                                                     explicit, comportamentul tânărului cu sânge
       ci să se cuibărească în cenuşă, lângă vatră, de
       unde îi va veni şi numele - Cenuşăreasa. După   albastru, care şi-a propus să o conducă acasă,
       numeroase zile de amar şi umiliri, zile care au   ne  dă  de  înţeles  că  s-a îndrăgostit  de  fată.
       inclus cadouri scumpe de la tatăl vitreg pentru  Petrecerea  de  la  palat  a  durat  trei  zile,  iar

       1. G. Călinescu, Estetica basmului, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1965, p. 5
       2. Fraţii Grimm, Cenuşăreasa, adaptată după un basm de Charles Perrault, ilustraţii de Francesca Rossi,  Editura Aramis,
       2016, p. 3.

                                                 1  6
       V o x   L i b r i ,   N r .   i   ( 7 8 )   -   2 0 2 6
   13   14   15   16   17   18   19   20   21   22   23