Page 16 - VoxLibri nr.1 (78), 2026

Pagina bibliofilului

Timp de mai multe săptămâni, tunul
Basilic a tras asupra zidurilor, dar în datorită
ratei de reîncărcare cu muniţie foarte scăzute,
bizantinii reuşeau să repare majoritatea
zidurilor distruse. Otomanii au asaltat
frontal zidurile de apărare dar au fost respinşi
cu mari pierderi, au încercat apoi să pătrundă
săpând tunele, nici aşa nu au reuşit deoarece
au fost distruse de apărători.
G en eralu l geno v ez G iovani
Giustiniani, unul dintre comandanţii armatei
bizantine, a fost rănit grav în timpul atacului şi
absenţa lui de pe metereze a provocat panică
în râ n d u l a p ă r ă to r il o r . (C ă d e re a
Constantinopolului - Vintilă Corbu).
Apoi a urmat lovitura de graţie.
Kerkaporta, una dintre porţile mici ale zidului
interior a rămas deschisă, printr-o neglijenţă
de neînţeles şi, fără să întâmpine vreo
împotrivire, un detaşament de ieniceri
pătrunde în interiorul oraşului căzând în
spatele apărătorilor aflaţi pe ziduri.
Câţiva luptători îi zăresc pe turci în
spatele propriilor rânduri şi în mod fatal
răsună un strigăt care în orice luptă este mai ucigător decât toate tunurile, strigătul unui zvon
mincinos: „Oraşul a căzut!” - (Op. Cit. p )
Acest strigăt zdrobeşte orice rezistenţă, armatele de mercenari care se cred trădate,
părăsesc posturile pentru a se salva în port şi pe corăbii. Armata otomană pătrunde apoi în oraş unde
însuşi împăratul Constantin al XI- lea a condus ultima apărare murind cu sabia în mână şi abia a
doua zi trupul său a fost găsit într-o grămadă de cadavre şi recunoscut după încălţămintea
împodobită cu un vultur de aur.
Sultanul Mahomed al II-lea a permis trupelor sale să prade oraşul timp de trei zile, s-a
răzgândit văzând distrugerile cauzate după o zi, jaful, violurile şi omorurile asupra marii părţi a
locuitorilor (din populaţia estimată la 50000 abia jumătate au scăpat în mometul opririi
atrocităţilor).
Constantinopolul a devenit marea capitală a Imperiului Otoman, iar biserica Hagia Sofia
(Biserica Sfintei Înţelepciuni) a fost transformată în moschee, dar biserica ortodoxă greacă a fost
neatinsă şi patriarhul Ghenadius Scholarius al II-lea a fost numit Patriarhul Constantinopolului.
În aceste condiţii Mahomed al II-lea se credea acum succesorul Împaratului Roman, s-a
autointitulat „Kaizer-Rum”, dar a fost supranumit “Mehmed Cuceritorul”.
După căderea Constantinopolului întregul Orient şi o bună parte din Balcani (Albania,
Bosnia, Kosovo, o parte din Bulgaria au devenit musulmane).
Din fericire, a rămas lumea „Bizanţului după Bizanţ” - cum a spus frumos şi a demonstrat

14
V o x L i b r i , N r . 1 ( 7 8 ) - 2 0 2 6