Page 6 - Vox Libri nr. 2 - 2007

My vwxMe
J J

Tunete sensibile în activitatea

de Clasificare a documentelor

de bibliotecă

în perioada de început, biblioteca avea doar rolul de a păstra și conserva cartea sau documentul.
Pe parcursul timpului biblioteca își îmbogățește și își amplifică rolul și funcțiile, devenind focarul de
cultură și informare a utilizatorilor cu ceea ce apare nou în diferite domenii de activitate. Se pune
accent tot mai mare pe relația dintre bibliotecă și utilizator, întrucât una din funcțiile bibliotecii este
satisfacerea necesităților acestora și atragerea lor în aceste instituții. Biblioteca a devenit parte
indispensabilă în societate, prin documentele pe care le pune la dispoziția utilizatorilor, mai precis
prin informațiile pe care le poate oferi acestora în activitatea de cercetare, documentare, instruire și
informare.
Datorită creșterii permanente a numărului de volume din diferite domenii ale gândirii umane,
s-a simțit nevoia unei ordonări a cărților, filosofii fiind mereu preocupați de clasificarea științifică a
cunoștințelor. Clasificarea reprezintă accesul formal la carte și poate fi definită ca: „aranjarea cărților
sau a descrierilor acestora în modul cel mai avantajos pentru cititor.” Cu alte cuvinte, importantă este
munca de stabilire a conținutului unui document și redarea lui sub o formă care să permită tuturor
utilizatorilor bibliotecii regăsirea documentelor. Această răspundere îi revine bibliotecarului
clasificator care, cercetând conținutul unui document stabilește, prin ce „cuvinte cheie”, „vedete de
subiect” poate exprima mai bine informația cuprinsă în conținutul cărții și care, la rândul ei, să poată fi
regăsită cu ușurință de utilizatori.
Operațiunea de clasificare are toate
aparențele unei operațiuni stricte, de rigoare
matematică. însă cei care lucrează efectiv în
domeniu știu că rămâne un spațiu în care
clasificatorul trebuie să ia decizii și să-și
stabilească propriile convenții în probleme legate
de conținut, cât și de numărul clasificărilor
necesare pentru prelucrarea adecvată din punct de
vedere biblioteconomie. Clasificarea nu este
numai o grupare generală de subiecte, ci
presupune și aranjarea acestora într-o ordine
logică.
Conform CZU - Clasificare Zecimală
Universală -, universul informației este tratat ca
un sistem unitar împărțit în 10 mari clase notate cu cifre arabe de la 0 la 9. Fiecare clasă este
subdivizată în alte zece subclase, care la rândul lor sunt divizate în alte zece ș.a.m.d., principiul de bază
al diviziunii fiind cel ierarhic. Cu cât este mai detaliată subclasa, cu atât este mai lung indicele care o
reprezintă. Fiind un instrument destul de specializat, CZU este folosită în căutarea informațiilor doar
de către bibliotecari, utilizatorii obișnuiți preferând vedetele de subiect și cuvintele cheie. Gradul înalt

Vox Libri, Nr. 2, Vara - Toamna 2007 5