Page 14 - Vox Libri nr. 2 - 2007
P. 14
si vocație
J J
Conținutul anumitor câmpuri codificate este stabilit chiar prin regulile formatului UNIM ARC
(Ex.: reguli pentru eticheta înregistrării, câmpul 100 - date generale de procesare, câmpul 115 - coduri
pentru resurse audio-video, câmpul 120-coduri pentru materiale cartografice etc.).
Alte date codificate ce pot fî utilizate într-o înregistrare UNIMARC sunt cele referitoare la
a
limba resursei, țara unde s* publicat resursa, nivelul bibliografic al descrierii, tipul resursei etc., care,
de asemenea, se conformează unor standarde stipulate de format.
Realizarea înregistrărilor bibliografice (în mediu informatizat) se bazează pe:
■ cunoașterea regulilor de catalogare referitoare atât la descrierea bibliografică cât și la
construirea punctelor de acces,
■ cunoașterea performanțelor, dar și a limitelor aplicației în care se lucrează.
Pentru deprinderea mai ușoară a creării de înregistrări bibliografice conform UNIMARC-B
vom face o comparație sumară între ISBD și UNIMARC-B.
Toate ISBD-urile lucrează cu zone de informații bibliografice, iar în interiorul acestora se
găsesc subzonele, părți mai detaliate de informații. Elementele corespondente ale zonelor și
subzonelor ISBD într-o înregistrare bibliografică conform UNIMARC-B sunt câmpurile și
subcâmpurile de date.
Introducerea informațiilor într-o descriere bibliografică conformă cu regulile ISBD se bazează
pe utilizarea unui sistem de punctuație foarte riguros care separă zonele și, în cadrul acestora,
elementele care constituie subzonele.
Exemplu:
■ Pentru deschiderea unei zone dc informații, ISBD stipulează un anumit semn dc
punctuație și anume punct spațiu linie spațiu (cu excepția zonei 1 și, uneori, zonelor
7-8), pe când într-o înregistrare UNIMARC-B, câmpurile (zonele) sunt identificate
prin etichete alcătuite din trei cifre;
■ ISBD folosește anumite semne de punctuație pentru introducerea subzonelor (ex., punct
și virgulă, două puncte, virgula, punctul etc.), pe când în înregistrarea UNIMARC-B se
folosesc identificatorii de subcâmp.
Tot în ceea ce privește sistemul de punctuație - dacă în descrierea ISBD este obligatoriu ca
persoana care cataloghează să-1 introducă ca atare, într-o înregistrare bibliografică conform
UNIMARC-B, deci în sistem informatizat, în funcție de aplicația UNIMARC realizată, acest sistem
de punctuație poate fi implicit sau poate fi redus foarte mult, astfel încât bibliotecarul să intervină cât
mai puțin.
ISBD lucrează cu opt zone de informații, pe când UNIMARC-B înregistrează informațiile în
nouă blocuri, fiind mult mai cuprinzător.
ISBD nu se referă la vedete, pe cînd UNIMARC-B deține un bloc întreg care conține vedete
pentru persoanele, colectivitățile care au contribuit la elaborarea resurselor ori pentru titluri de orice
tip pentru a facilita regăsirea informațiilor.
UNIMARC-B lucrează cu indicatori cărora le atribuie diferite valori, controlând astfel accesul
corect și coerent la informațiile introduse în înregistrarea bibliografică; ISBD nu poate realiza un
control bibliografic, acesta negestionând vedetele.
Vox Libri, Nr. 2, Vara - Toamna 2007 13