Page 14 - Vox Libri nr. 2 - 2007
P. 14

si vocație
                                                               J             J



                    Conținutul anumitor câmpuri codificate este stabilit chiar prin regulile formatului UNIM ARC
             (Ex.: reguli pentru eticheta înregistrării, câmpul 100 - date generale de procesare, câmpul 115 - coduri
             pentru resurse audio-video, câmpul 120-coduri pentru materiale cartografice etc.).
                    Alte date codificate ce pot fî utilizate într-o înregistrare UNIMARC sunt cele referitoare la
                                     a
             limba resursei, țara unde s*  publicat resursa, nivelul bibliografic al descrierii, tipul resursei etc., care,
             de asemenea, se conformează unor standarde stipulate de format.
                    Realizarea înregistrărilor bibliografice (în mediu informatizat) se bazează pe:
                       ■  cunoașterea regulilor de catalogare referitoare atât la descrierea bibliografică cât și la
                          construirea punctelor de acces,
                       ■  cunoașterea performanțelor, dar și a limitelor aplicației în care se lucrează.
                    Pentru deprinderea mai ușoară a creării de înregistrări bibliografice conform UNIMARC-B
             vom face o comparație sumară între ISBD și UNIMARC-B.
                    Toate ISBD-urile lucrează cu zone de informații bibliografice, iar în interiorul acestora se
             găsesc subzonele, părți mai detaliate de informații. Elementele corespondente ale zonelor și
             subzonelor ISBD într-o înregistrare bibliografică conform UNIMARC-B sunt câmpurile și
             subcâmpurile de date.
                    Introducerea informațiilor într-o descriere bibliografică conformă cu regulile ISBD se bazează
             pe utilizarea unui sistem de punctuație foarte riguros care separă zonele și, în cadrul acestora,
             elementele care constituie subzonele.
                    Exemplu:
                       ■  Pentru deschiderea unei zone dc informații, ISBD stipulează un anumit semn dc
                          punctuație și anume punct spațiu linie spațiu (cu excepția zonei 1 și, uneori, zonelor
                          7-8), pe când într-o înregistrare UNIMARC-B, câmpurile (zonele) sunt identificate
                          prin etichete alcătuite din trei cifre;
                       ■  ISBD folosește anumite semne de punctuație pentru introducerea subzonelor (ex., punct
                          și virgulă, două puncte, virgula, punctul etc.), pe când în înregistrarea UNIMARC-B se
                          folosesc identificatorii de subcâmp.
                    Tot în ceea ce privește sistemul de punctuație - dacă în descrierea ISBD este obligatoriu ca
             persoana care cataloghează să-1 introducă ca atare, într-o înregistrare bibliografică conform
             UNIMARC-B, deci în sistem informatizat, în funcție de aplicația UNIMARC realizată, acest sistem
             de punctuație poate fi implicit sau poate fi redus foarte mult, astfel încât bibliotecarul să intervină cât
             mai puțin.
                    ISBD lucrează cu opt zone de informații, pe când UNIMARC-B înregistrează informațiile în
             nouă blocuri, fiind mult mai cuprinzător.

                    ISBD nu se referă la vedete, pe cînd UNIMARC-B deține un bloc întreg care conține vedete
             pentru persoanele, colectivitățile care au contribuit la elaborarea resurselor ori pentru titluri de orice
             tip pentru a facilita regăsirea informațiilor.
                    UNIMARC-B lucrează cu indicatori cărora le atribuie diferite valori, controlând astfel accesul
             corect și coerent la informațiile introduse în înregistrarea bibliografică; ISBD nu poate realiza un
             control bibliografic, acesta negestionând vedetele.




              Vox Libri, Nr. 2, Vara - Toamna 2007                                                     13
   9   10   11   12   13   14   15   16   17   18   19