Page 75 - VoxLibri_76_2025

Tradiții, obiceiuri

MARCEL LAPTEȘ

Paparudele hunedorene

ntr-un ritual mai larg, de la primele Stimularea ploii fertile ca fenomen
săptămâni de după Paște și miezul verii, atmosferic era socotită un dar al cerului și era
Îse desfășoară în satele hunedorene, practicată la toate populațiile de agricultori
până aproape de zilele noastre, un obicei agrar pentru că experiența i-a învățat pe săteni că, în
practicat cu scopul de a invoca ploaia și combate pofida prevederii și tuturor eforturilor în
seceta numit „Paparudele”. munca pământului, există forțe care pot aduce
Semnalat pentru prima dată de Dimitrie nenoroc și necazuri, zădărnicindu-le
Cantemir în celebra sa Descriptio Moldaviae, eforturile.
obiceiul era preponderent în zonele cu activități În drum spre râu, copiii, într-un joc
agrare, în special în perioadele de secetă. În ritualic, rosteau „cuvinte magice”, evident
esență era un ritual pentru câștigarea bună- desprinse din repertoriul general al
voinței forțelor naturii, pentru „a descuia ploile” descântecelor. „Lai, lai, deochi / Plouă mărunt,
și a goni arșița dăunătoare cerealelor. ploaie, / Să curgă șiroaie / Că de când n-o
Vom prezenta în continuare un plouat / Pământul s-o uscat / Mărhele or
interesant obicei de acest gen surprins în însătat” sau „Lai lai, dodolai / Plouă nor cu
cercetările noastre etnofolclorice, în satul ploaie mare / Udă câmp, udă hotare,
Ribița, din Țara Zarandului, practicat de copii, să-nflorească florile / Să-nalțe grânele”.
numit „De-a Muma Soarelui și Muma Lunii”.
Ritualul începea la casa „bunei”, o bunică a unei
fete participante, de la care cetele de băieți și fete
plecau după ce se împodobeau cu ramuri de
iederă și flori de câmp, purtând în mâini
mănunchiuri de paparudă.
Două personaje dintre copii, o fată –
Muma Ploii și un băiat – Soarele, reprezintă în
esență cele două entități cosmice – Ploaia și
Divinitatea Soarelui, simboluri arhetipale ale
culturilor arhaice tradiționale. Cele două cete,
astfel îmbrăcate, porneau pe uliță către Crișul
Alb, râul din marginea satului, unde avea loc
desfășurarea ritualului propriu-zis. Copiii erau
însoțiți de o bătrână (numită de săteni Baba
Rugă) care supraveghea ca ritualul să se
desfășoare, în linii mari, conform tipicului
păstrat în memoria satului.

72
Nr. 3 (76) - 2025