Page 76 - VoxLibri_76_2025
P. 76

Tradiții, obiceiuri






















            Ajunși la râu, începe ritualul propriu-zis. Cele două personaje, Soarele și Ploaia, așază la
     mal două păpuși confecționate din pănușe de porumb și împodobite cu spice verzi de grâu. Băiatul
     reprezentând Soarele îngroapă păpușa în nisip și o acoperă cu pietre zicând: „Fugi-Soare. / Că io
     vreau ploaie / În pământ și în petroaie / Să nu arzi pământu' / Să nu ușci grâu' / Să nu arzi ogoru' / Că-i
     duce grâu' doru' / Fugi Soare / Că-i vremea lui Ploaie”.
            Fata, celălalt personaj, reprezentând Muma Ploii, așază pe valurile râului păpușa Ploii
     rostind, asemenea, incantația menită să aducă ploaia mult așteptată: „Lai, lai, dodolai /Dar-ar cerul /
     ai iar dară / S-a-doarmă Muma lui Soare / Sătrezească Sfânta Ploaie / Că de când nu o plouat /
     Izvoarăle s-or uscat / Lai, lai dodolai / Hai, ploaie / Cu șâroaie/ Să uzi tăte văile / și tăte câmpiile”.
            Astfel păpușa Ploii va ajunge la ceruri care va da „Ploiță curată / Din cantă vărsată”.
            Ultima parte a obiceiului se aseamănă cu o altă invocație a ploilor, o variantă de Caloian, a
     motivului păpușii plutitoare pe râu, aducătoare, în arșița verii, de ploaia regeneratoare. În tot timpul
     ritualului, descântătoarea stă la o distanță de câțiva metri de grupul copiilor și luând o poziție de
     rugăciune își spunea cu voce scăzută ruga, însoțită de gesturi misterioase, numai de ea știută, de fapt
     o incantație ritualică de aducere a ploii.
            Obiceiul a fost cercetat și asistat de noi acum mai bine de 30 de ani, prin 1980. Astăzi, în
     întregul areal zărăndean, jocul „Mumei Soarelui și Mumei Ploii” al Paparudelor hunedorene nu se
     mai petrece. Multiple mutații economice, cu toate reminiscențele de gândire magică care mai
     persistă,  conduc  iremediabil
     spre  uitare  și  implicit  la
     pierderea  tradiției.  Cea  mai
     bună  dovadă  sunt  spusele
     bătrânei  noastre  Mana  Letiția
     din  Ribița,  Baba  Rugă,
     descântătoarea  din  ritual:
     „Acum lumea îi altfel, nu vezi,
     tineretul se duce în alte locuri
     că satu-i cu bătrânii, doară noi
     am  mai  rămas  cu  bunul
     Dumnezeu”.



                                               73
      Nr. 3 (76) - 2025
   71   72   73   74   75   76   77   78   79   80   81