Page 69 - VoxLibri_76_2025
P. 69

Cum vorbim? Cum scriem?


     referentul făcând apel la strategii diverse de comprehensiune și interpretare. De obicei, descrierea
     referentului,  i.e.  cuvântul  care  trebuie  descoperit  prin  inferențele  dezlegătorilor,  este  de  tip
     perifrastic și implică un inventar mai mic sau mai mare de strategii logice, semantice, retorice și
     stilistice, precum jocuri de cuvinte, ironie, metaforă sau alte fenomene din sfera ambiguității,
     impunând lecturi plurale printr-un coeficient mai mic sau mai mare de dificultate.
            Ca joc spiritual, careul de cuvinte încrucișate a beneficiat de aportul unor autori cărora
     subtilitățile limbii române le-a permis să dezvolte un sistem inedit al exprimării voalate, ascunzând
     cuvântul-soluție  prin  enunțuri  succinte,  deseori  fără  ocurența  unui  verb,  deși,  în  majoritatea
     situațiilor, acesta este presupus în structura de adâncime ca operator subiacent. În plus, chiar dacă
     limbajul obiect este „locul” în care acest tip de construct se edifică, iar faptele de limbă prin care își
     ranforsează  temeiul  și  finalitatea  sunt  precumpănitoare,  rebusemul  transcende  nivelul  pur
     lingvistic, pe de-o parte, înspre metalimbaj, respectiv, pe de altă parte, înspre zone discursive
     autonome ce integrează diverse subseturi ale limbii în bazine de lexic specializat (juridic, științific,
     eseistic,  filosofic,  poetic).  Grație  modelării  culturale  și  propensiunii  spre  intelectualizare  și
     generare de efecte estetice, specifice în genere artelor cuvântului, rebusemul a fost considerat, în
     baza anumitor criterii, ca specie apropiată de cele literare. Nucleul semantic al microtextului
     enigmistic figurativ admite, embrionar, strategii specifice literaturii, însă finalitatea tipologică e
     dată de funcția preponderent ludică, la rândul său, conexă funcției tabuizante (Pașcalău 2023: 149-
     159). Mai mult, o serie de factori de ordin extralingvistic, precum distanța asumată între polii
     enunțării și ai receptării sau gradul de surpriză manifestat pe parcursul descifrării, fac dificilă o
     integrare  a  rebusemului  într-un  sistem  închis,  reliefându-i,  în  schimb,  caracterul  eminamente
     proteic ca fapt discursiv.
            Urmărind  o  clasificare  cu  caracter  relativ,  în  acord  cu  propunerile  unor  lingviști  și
     semioticieni (Smarandache 1983: 67-76, Coteanu 1986, Vântu 1991: 23-29, Vântu 1998: 357-363,
     Popescu 2004: 63-74, Forăscu 2005: 15-25, Marcus 2011: 427-449), respectiv ale unor rebusiști
     consacrați  (Pătrașcu  1960, Andrei  1980,  Sanda  1983,  Capotă  1985,  Diradurian  2021:  4-126,
     Agheorghiesei 2024: 271-309), tabloul sinoptic al rebusemului cuprinde o varietate de enunțuri
     definiționale, care pun în valoare expresivitatea și potențialul semantic al limbii române.
            Exceptând definițiile directe (de dicționar, didactice, punct de vedere și distractive), cele
     figurative  constituie  apanajul  virtuozității  autorilor  de  a  valorifica  la  maximum,  inclusiv  prin
     specularea echivocurilor, resursele semnificaționale și expresive pe care limba noastră le pune la
     dispoziție. Clasificarea lui Diradurian, reluată și nuanțată de Agheorghiesei (2024: 278), cuprinde,
     în  cadrul  rebusemelor  figurative,  definiția  convențională  de  tip  rebusist  (definiția  bazată  pe
     locuțiuni și procedee enigmistice, respectiv definiția careului surpriză), definiția clișeu (definiția
     expresie, definiția cu pistă derutantă), definiția echivocă (definiția elaborată, definiția umoristică,
     definiția în lanț, definiția paradox, definiția asociativă) și definiția literară (în versuri, în proză).
            În  prezentul  articol,  ne  propunem  să  analizăm  un  set  de  definiții-clișeu,  care  pot  fi
     considerate  antologice,  date  fiind  acuratețea,  corespondența  perfectă  dintre  semnificații,
     cursivitatea în ambele planuri de lectură și strategiile puse în joc.

        (1)  AER  =  Sursă  de  inspirație.  (2)  ANONIMAT  =  Mormântul  eroului  necunoscut.  (3)
        AVANSARE = Săritură în înălțime. (4) CAR = Face gaură-n cer. (5) CEAȚĂ = Mască de gaze.
        (6) CERBER = Javra dracului. (7) CIORAP = Luat peste picior. (8) DETECTIV = Dă de bănuit.
        (9) EFEMERIDE = Trăiesc de azi pe mâine. (10) HEMANGIOM = Bujor în obrăjor. (11) IERI =
        Mâine, poimâine. (12) LAȘ = Cavalerul tristei figuri. (13) LAT = Scurt și cuprinzător. (14)
                                               66
      Nr. 3 (76) - 2025
   64   65   66   67   68   69   70   71   72   73   74