Page 69 - VoxLibri_76_2025

Cum vorbim? Cum scriem?

referentul făcând apel la strategii diverse de comprehensiune și interpretare. De obicei, descrierea
referentului, i.e. cuvântul care trebuie descoperit prin inferențele dezlegătorilor, este de tip
perifrastic și implică un inventar mai mic sau mai mare de strategii logice, semantice, retorice și
stilistice, precum jocuri de cuvinte, ironie, metaforă sau alte fenomene din sfera ambiguității,
impunând lecturi plurale printr-un coeficient mai mic sau mai mare de dificultate.
Ca joc spiritual, careul de cuvinte încrucișate a beneficiat de aportul unor autori cărora
subtilitățile limbii române le-a permis să dezvolte un sistem inedit al exprimării voalate, ascunzând
cuvântul-soluție prin enunțuri succinte, deseori fără ocurența unui verb, deși, în majoritatea
situațiilor, acesta este presupus în structura de adâncime ca operator subiacent. În plus, chiar dacă
limbajul obiect este „locul” în care acest tip de construct se edifică, iar faptele de limbă prin care își
ranforsează temeiul și finalitatea sunt precumpănitoare, rebusemul transcende nivelul pur
lingvistic, pe de-o parte, înspre metalimbaj, respectiv, pe de altă parte, înspre zone discursive
autonome ce integrează diverse subseturi ale limbii în bazine de lexic specializat (juridic, științific,
eseistic, filosofic, poetic). Grație modelării culturale și propensiunii spre intelectualizare și
generare de efecte estetice, specifice în genere artelor cuvântului, rebusemul a fost considerat, în
baza anumitor criterii, ca specie apropiată de cele literare. Nucleul semantic al microtextului
enigmistic figurativ admite, embrionar, strategii specifice literaturii, însă finalitatea tipologică e
dată de funcția preponderent ludică, la rândul său, conexă funcției tabuizante (Pașcalău 2023: 149-
159). Mai mult, o serie de factori de ordin extralingvistic, precum distanța asumată între polii
enunțării și ai receptării sau gradul de surpriză manifestat pe parcursul descifrării, fac dificilă o
integrare a rebusemului într-un sistem închis, reliefându-i, în schimb, caracterul eminamente
proteic ca fapt discursiv.
Urmărind o clasificare cu caracter relativ, în acord cu propunerile unor lingviști și
semioticieni (Smarandache 1983: 67-76, Coteanu 1986, Vântu 1991: 23-29, Vântu 1998: 357-363,
Popescu 2004: 63-74, Forăscu 2005: 15-25, Marcus 2011: 427-449), respectiv ale unor rebusiști
consacrați (Pătrașcu 1960, Andrei 1980, Sanda 1983, Capotă 1985, Diradurian 2021: 4-126,
Agheorghiesei 2024: 271-309), tabloul sinoptic al rebusemului cuprinde o varietate de enunțuri
definiționale, care pun în valoare expresivitatea și potențialul semantic al limbii române.
Exceptând definițiile directe (de dicționar, didactice, punct de vedere și distractive), cele
figurative constituie apanajul virtuozității autorilor de a valorifica la maximum, inclusiv prin
specularea echivocurilor, resursele semnificaționale și expresive pe care limba noastră le pune la
dispoziție. Clasificarea lui Diradurian, reluată și nuanțată de Agheorghiesei (2024: 278), cuprinde,
în cadrul rebusemelor figurative, definiția convențională de tip rebusist (definiția bazată pe
locuțiuni și procedee enigmistice, respectiv definiția careului surpriză), definiția clișeu (definiția
expresie, definiția cu pistă derutantă), definiția echivocă (definiția elaborată, definiția umoristică,
definiția în lanț, definiția paradox, definiția asociativă) și definiția literară (în versuri, în proză).
În prezentul articol, ne propunem să analizăm un set de definiții-clișeu, care pot fi
considerate antologice, date fiind acuratețea, corespondența perfectă dintre semnificații,
cursivitatea în ambele planuri de lectură și strategiile puse în joc.

(1) AER = Sursă de inspirație. (2) ANONIMAT = Mormântul eroului necunoscut. (3)
AVANSARE = Săritură în înălțime. (4) CAR = Face gaură-n cer. (5) CEAȚĂ = Mască de gaze.
(6) CERBER = Javra dracului. (7) CIORAP = Luat peste picior. (8) DETECTIV = Dă de bănuit.
(9) EFEMERIDE = Trăiesc de azi pe mâine. (10) HEMANGIOM = Bujor în obrăjor. (11) IERI =
Mâine, poimâine. (12) LAȘ = Cavalerul tristei figuri. (13) LAT = Scurt și cuprinzător. (14)
66
Nr. 3 (76) - 2025