Page 14 - Vox_Libri_1_2025

Profesiune și vocație

mult mai complexă. Nakassis et al. argumentează că reciprocitatea continua să funcționeze în
paralel cu redistribuția centralizată, servind ca liant între actorii sociali și politici. Această
perspectivă permite revalorizarea agenților individuali – lideri locali, funcționari, meșteșugari – ca
participanți activi la o economie simbolică, nu doar ca executanți ai voinței palatului. Economia era
„încorporată” în rețelele sociale, în care schimbul de bunuri însemna totodată schimb de favoruri,
influență și prestigiu. Astfel, reciprocitatea era un instrument de guvernare și consolidare a
autorității regale. Kelder oferă o dimensiune suplimentară acestei viziuni, arătând că reciprocitatea
nu era limitată la cadrul intern, ci structura și relațiile internaționale. Darurile diplomatice – aparent
gratuite – erau parte dintr-un sistem codificat de datorii și obligații, care susținea ordinea
internațională a epocii.

6. Concluzia

Studierea atentă a economiei palațiale din Micene dezvăluie un model sofisticat și integrat,
în care darurile și datoriile joacă roluri esențiale în susținerea ordinii sociale, politice și economice.
Lumea miceniană nu era organizată doar în jurul producției și redistribuției materiale, ci și în jurul
schimburilor simbolice care instituiau relații și reglementau comportamente. Reciprocitatea, sub
diversele ei forme – daruri de întâmpinare, datorii onorifice, schimburi de prestigiu –, era
fundamentul nevăzut al acestei ordini. Într-o lume fără bani, fără piețe în sensul modern, economia
se baza pe încredere, memorie socială și obligație morală. În acest sens, studiul reciprocității în
societățile palațiale oferă nu doar o perspectivă asupra trecutului, ci și o înțelegere mai profundă a
modului în care economia poate fi modelată de relații umane.

Bibliografie

● Nicolas Platon, Civilizația egeeană, Ed. Meridiane, vol. I-IV, 1988.
● Fr. Matz, Creta, Micene, Troia, București, 1969.
● Nakassis, D., Galaty, M.L., Parkinson, W.A., Reciprocity in Aegean Palatial Societies: Gifts, Debt, and the
Foundations of Economic Exchange, Journal of Mediterranean Archaeology, 29(1), 2016.
● Kelder, J.M., Royal Gift Exchange between Mycenae and Egypt: Olives as "Greeting Gifts" in the Late
Bronze Age Eastern Mediterranean, American Journal of Archaeology, 113(3), 2009.
● Peyronel, L., Between Archaic Market and Gift Exchange: The Role of the Silver in the Embedded
Economies of the Ancient Near East during the Bronze Age, în: F. Carlà, M. Gori (Eds.), Gift Giving and the
Embedded Economies in the Ancient World, Heidelberg, 2014.
● Ventris, Michael (1988). Work notes on Minoan language research and other unedited papers, Edizioni
dell'Ateneo, 1988, Roma.
● Mauss, M., Eseu despre dar, Polirom, Iași, 1998.
● Polanyi, K., The Economy as Instituted Process, în: K. Polanyi, C. Arensberg, H. Pearson (Eds.), Trade and
Market in the Early Empires, 1957.
● Earle, T., Positioning Exchange in the Evolution of Human Societies, 1994.
● Kristiansen, K., The Rise of Bronze Age Society, Cambridge University Press, 2005.
● Peter Thonemann, The Helenistic Age. A Very Short Introduction, Oxford, University Press, 2018.

Vox Libri, Nr. 1 (74) - 2025 12