Page 18 - Vox_Libri_1_2025
P. 18
Ars legendi
comunități în care îndeplinește un anumit rol social, care îi certifică statutul social. Dinamica
acestor comunități permite și radiografierea claselor sociale, care, de asemenea, se pot afla în
conflict. Personajul realist se poate integra mediului social de care aparține sau, dimpotrivă, poate
intra în conflict cu normele familiale și/sau societale. Ca perspectivă narativă, specific realistă este
cea obiectivă, cu focalizare externă, relatarea realizându-se la persoana a III-a, de către un narator
omniscient (cunoaște acțiunile și gândurile personajelor, prezentând atât relația cu mediul, cât și
viața interioară a acestora), omniprezent (este „vocea” care însoțește personajele pe tot parcursul
narațiunii) și creditabil (se consideră că deține adevărul asupra faptelor relatate). Din aceste
considerente, naratorul poate fi considerat un mic demiurg, care își ordonează propriul univers.
Miraculosul, specific mai ales basmelor, presupune prezența elementelor magice într-o
narațiune, precum și acceptarea, din partea cititorului, printr-un soi de pact ficțional, a convenției
fabulosului. Altfel spus, acesta recunoaște, încă de la început, că universul ficțional funcționează
după alte legi decât cele ale realității cotidiene, astfel încât evenimentele fabuloase la care iau parte
personajele nu îi provoacă teamă, ci doar plăcere estetică. Printre elementele miraculoase
recurente, se numără desființarea granițelor spațio-temporale, prin plasarea acțiunii in illo tempore,
într-un timp și spațiu nedeterminate, comprimarea sau dilatarea temporală, precum și prezența
personajelor fabuloase, înzestrate cu abilități supranaturale. Miraculosul din basme apare ca o
formă de divertisment și se naște din nevoia cititorului de a-și lărgi orizontul experiențial, de a
călători în lumi imaginare, ca manifestare a unei dorințe de evadare din anodinul cotidian, dintr-o
realitate uneori prea îngustă.
Nu în ultimul rând, fantasticul presupune intruziunea brutală a unor elemente
supranaturale în realitatea cotidiană, iar cititorul ezită între a oferi o explicație rațională sau una
irațională asupra acestora. Spre deosebire de miraculos, care generează plăcere, fantasticul
provoacă sentimente de neliniște, sfidând, parcă, intuițiile celor care încearcă să explice
fenomenele ce ne înconjoară pe baza unor principii obiective, logice și a unor legi măsurabile.
Prin urmare, realismul magic se caracterizează prin adoptarea unor elemente din toate
aceste formule narative/categorii estetice, printr-o sinteză a lor pe care o și depășește, într-o țesătură
narativă extrem de originală. Astfel, din estetica realistă, va împrumuta preocuparea constantă
pentru surprinderea individului în strânsă relație cu mediul social în care trăiește, în acord sau în
conflict cu normele familiale și societale, dar, spre deosebire de formula narativă care caracteriza
secolul al XIX-lea, de care se și desparte, va include elemente magice sau fantastice în narațiune, cu
mențiunea că, față de convenția fantastică, cititorul va accepta pactul ficțional al miraculosului,
astfel încât aceste elemente supranaturale nu vor trezi sentimente de neliniște, ci, dimpotrivă, se vor
integra firesc logicii narative. De asemenea, ca perspectivă narativă, deși narațiunea se realizează
tot la persoana a III-a, de data aceasta naratorul nu mai este întru totul creditabil, întrucât narațiunea
se plasează la intersecția istoriei cu mitul.
Un alt element care ar putea „îngreuna” lectura romanului Un veac de singurătate este
reprezentat de raportarea particulară la conceptul de temporalitate: evenimentele care refac istoria
familiei Buendía nu sunt ordonate cronologic, ci autorul recurge la două tehnici narative
complementare, pe care le vom detalia în continuare. Pe de o parte, narațiunea este marcată de
analepse, adică de numeroase întoarceri în trecutul personajelor. Pe de altă parte, se evidențiază
utilizarea prolepselor, prin intermediul cărora evenimentele sunt imaginate proiectiv, anticipând
momente ulterioare din viața de familie. Rezultatul este o narațiune nonlineară, fragmentată, care
solicită un efort sporit din partea cititorului, pentru a reface cronologia vieții de familie.
Vox Libri, Nr. 1 (74) - 2025 16