Page 86 - VoxLibri34-2006

UN EOURNIER se putea rezista acestor ispite și, prin urmare, afișul își atingea
scopul.
în anul 1889 Leon Deschamps înființează revista La Plume
specializată în prezentarea unor numere consacrate afișului și
creatorilor de afișe, ocupându-se în același timp de organizarea
unor expoziții de afișe și de stampe. în felul acesta s-a putut educa
gustul publicului pentru astfel de producții artistice.
Încet-încet, afișele artistice încep să se răspândească în
majoritatea țărilor europene si, ceea ce este foarte interesant, în
fiecare țară ele vor „propovădui” cu predilecție anumite valori
culturale, instituții specifice țării respective: în Franța băuturile
(cafea, absint, băuturi alcoolice), în Italia muzica de operă și moda,
în Spania coridele și fiestele, în Olanda literatura și produsele
casnice, în Germania târgurile de mărfuri și revistele, în Anglia și în America, revistele
literare și circul. Se creează, totodată, și un stil național specific al afișelor: de la
medievalismul afișelor germane la dramatismul celor italiene, afișele poartă amprenta
„sufletului” țării în care au fost create. încep să se organizeze expoziții de afișe. Primele
asemenea expoziții au fost organizte în anul 1894 în Marea Britanie și în Italia, în 1896 în
Germania și Franța, iar în 1897 în Rusia.
Arta afișului cunoaște o dezvoltare deosebită și în Anglia. Primii artiști creatori de afișe
care au repurtat succese au fost Godfroy Durand și Walter Crane
(1845-1915), iar afișul cel mai renumit a fost cel creat în anul
1871 de către Fred Walker (1840-1875) pentru versiunea
dramatizată a romanului Femeia în alb de Wilkie Collins. în
ultimul deceniu al secolului XIX se remarcă Aubrey Beardsley
(1872-1898), unul dintre cei mai stranii și mai tulburători artiști,
cu afișele sale pentru Avenue Theatre, Dudley Hardy (1866-
1922) și Maurice William
Greiffenhagen (1862-1921)
pentru The Pall Mall Budget. Toate aceste afișe se remarcau prin
originalitate, prin linia simplă și prin forța percutantă cu care
transmiteau mesajul.
în primii ani ai secolului XX, după moartea în 1901 a lui
Toulouse-Lautrec și după abandonarea afișului de către Mucha
și Cheret în favoarea picturii, s-a produs un gol în realizarea
afișelor artistice. Este momentul în care „apare pe afiș” un tânăr
artist italian, Leonetto Cappiello (1875-1942). Pornit ca și
Modigliani, din Livorno, se va stabili în anul 1898 la Paris.
Influențat la început de Cheret și de Toulouse-Lautrec, tânărul
artist va renunța la unduirile și volutele stilului Art Nouveau în

Vox Libri, Nr. 1 (3-4), Primăvara - Vara, 2006 85