Page 49 - Vox Libri nr. 2 - 2007

Drumuri transcarpatice, dintre Jiu și 0(t

- ‘Drumuri străvechi,

drumuri noi

și importanța [or -

tPubTicăm, începând cu acest număr, un cicTu
de articoTe ce reprezintă roduT cercetării
și pasiunii de o viață a unui împătimit aTmunteTui
și aT turismului. Cu asiduitate și nedisimuTată pTăcere,
Tiberiu Svoboda a bătut cu pasubcărăriTe munțiTor,
potecile și maTuriTe râurilor din munții județubui
Hunedoara, a studiat viața așezărilor de munte,
iar ceea ce a observat a așternut pe hârtie.
Hoi nu facem decât să mijTocim drumuTspre cititori
a scrierdor Tui Ti6eriu Svoboda.

Din vremuri îndepărtate, zidul muntos al Carpaților
Meridionali dintre Jiu și Olt, fragmentat de numeroase văi
dispuse radiar, a avut o importanță majoră pentru viața
oamenilor așezați pe meleagurile închise ca într-o cetate cu
pereții de granit ai munților Retezat, Vâlcan, Parâng și
Șureanu, ce înconjoară marea Depresiune a Jiului.
Singura vale ce mijlocește scurgerea apelor din
interiorul depresiunii spre câmpia olteană este marele defileu
al râului Jiu, săpat de forța apelor cu sute de milenii în urmă.
Aici, defileul sălbatic, strâns între coastele abrupte ale
munților Parâng și Vâlcan, nu a permis multă vreme
amenajarea unei căi de acces.
Cu toată experiența lor în construcția de drumuri,
romanii au ocolit valea sălbatică a defileului, optând pentru
traversarea Carpaților din această zonă peste munte, prin
Pasul Vâlcan (1621 m). Spre acest pas se urcă din Plcșa și din
Schela Gorjană, plaiul dc la vama veche și cel paralel cu
acesta fiind numit „Drumul Neamțului”. Din gura defileului,
valea se mai poate ocoli și pe stânga ei, pc plaiul Dealul Mare

Vox Libri, Nr. 2, Vara - Toamna 2007 48