Page 30 - Vox Libri nr. 2 - 2007

Celelalte scene reprezentate în Triod ( „Bunavestire”,
„Răstignirea”, „Vameșul și fariseul”) sunt imagini în care se
poate observa existența unor elemente narative. Petru
Papavici realizează frumoase scene compoziționale,
permițându-și unele libertăți în diversificarea detaliilor și a
expresiilor. Gravorul este înclinat spre eclectism,
inspirându-se din modele renascentiste, baroce, probabil dc
sorginte germană, contribuind în felul acesta și la difuzarea
unor modele occidentale în grafica românească. Din
interiorul cărții nu lipsesc frontispiciile, vinietele și
inițialele frumos ornamentate, realizate de același gravor.
Plăcile gravate de Petru Papavici au fost folosite la ilustrarea
cărților bisericești tipărite la Blaj, până spre mijlocul
deceniului al treilea al secolului al XIX-lca, ceea cc denotă
prestigiul de care se bucura gravorul în acea perioadă.
Din punct dc vedere iconografic si stilistic, în creația
gravorilor amintiți se observă mai pronunțat influența artei
apusene, a Goticului târziu, a Renașterii și a Barocului, în
Dimitrie Finta - Octoih, Blaj, 1792 special cel german. Părăsind modelele tradiționale de largă
circulație bizantino-balcanică, gravorii au apelat cu
precădere la surse occidentale, aducând astfel o
contribuție importantă la schimbarea orientării
ilustrației de carte românească, la reînnoirea acesteia și
la îndreptarea ei spre un făgaș mai realist. O parte dintre
xilogravurile realizate de talentații meșteri de la Blaj, au
fost folosite ulterior ca model de către diverși gravori
din tipografiile din Buda, Sibiu, Brașov, București.
Multe dintre xilogravuri au constituit o sursă de
inspirație atât pentru pictura bisericească din lăcașurile
de cult, cât și pentru icoanele pictate pe sticlă de meșterii
iconari. Mai amintim că o serie de plachete ale
tipografiei blăjene au figurat în anul 1936 la o expoziție
internațională organizată la Roma, făcând o bună
propagandă artei și culturii românești.
Prin prezentarea creației acestor meșteri gravori,
subliniem valoarea artistică a creațiilor acestora,
încercând să stabilim locul și rolul lor în contextul
graficii românești dc carte veche și renumele de care s-
au bucurat de-a lungul veacurilor. De asemenea, am
dorit să arătăm strânsele legături dintre Țările Române și
Occident, realizate și consolidate și prin intermediul
cărților gravate sau xilogravate într-o perioadă de
evoluție a culturii și artei românești cunoscută sub
numeledc Secolul Luminilor.
Doina IONESCU loanitiu Endredi - Octoih, Blaj, 1783

Vox Libri, Nr. 2, Vara - Toamna 2007 29