Page 26 - Vox Libri nr. 2 - 2007

J J

Ilustrația de carte (II)

Cu toate că secolul al XVIII-lea a însemnat pentru cele trei Țări Românești o limitare a
autonomiei lor politice și o accentuare a exploatării economice, consecință a ocupării Transilvaniei de
către Imperiul Habsburgic (1688) și a instaurării domniilor fanariote în Moldova (1711) și în Țara
Românească (1716), cultura românească înregistrează o evoluție lentă, dar continuă. Se simte tot mai
pregnant, în ultimele decenii ale secolului, suflul înnoitor al Iluminismului reprezentat în Transilvania
dc Școala Ardeleană.
Din a doua jumătate a secolului, sporește continuu fondul de carte laică, consecință a evoluției
culturii și a progreselor învățământului, ajungând aproape să egaleze în ultimele două decenii cartea
bisericească. Odată cu creșterea cererii dc cărți, țipând dobândește un caracter tehnicist. Asistăm la
sporirea tirajului în cazul cărții religioase și la o îmbogățire a ilustrațiilor realizate la un înalt nivel
artistic și tehnic.
Aspectul grafic al cărților suscită un interes deosebit, ceea ce a dus la o intensă circulație de
tipografi și gravori de la un centru tipografic la altul, neținând seama de granițele politice care separau
cele trei țări românești. în Transilvania spre
exemplu, mai mulți factori au determinat-o pe
împărăteasa Maria Tereza să ia măsuri pentru
înființarea unei tipografii românești. în aceste
împrejurări, la mijlocul secolului al XVIII-lea se
pune în funcțiune tipografia de la Blaj. încă de la
primele apariții, cărțile religioase de slujbă și de
ritual sunt împodobite cu numeroase ornamente și
ilustrații de o reală valoare artistică, realizate în
tehnica gravurii în lemn, dc câțiva talcntați meșteri
gravori care au lucrat ulterior pentru anumite
tipografii din Transilvania,Țara Românească și
Monument istoric. Moldova și chiar dincolo de hotarele acestora. O
In această clădire au funcționat un timp mănăstirea parte din xilogravurile realizate de înzestrații
Buna Vestire, tipografia cu atelierul xilografilor meșteri le regăsim și în Biblioteca Muzeului
și Seminarul călugărașilor. Civilizației Dacice și Romane din Deva, din care am
în prezent, Biblioteca Documentară "T. Cipariu"
și Biblioteca Orășenească. selectat spre prezentare câteva cărți religioase,
majoritatea tipărite la Blaj.
în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea în Transilvania, circulația cărților era foarte amplă.
Subliniem aici importanța centrului tipografic din Blaj care avea strânse relații cu Occidentul, ceea ce
a lărgit contactul cu arta apuseană. Cărțile ilustrate și culegerile de gravuri ofereau multiple surse de
inspirație pentru gravorii activi din Transilvania. Cu influențe dinspre celelalte centre tipografice, din
cele două provincii românești, dar mai ales sub auspiciile ideilor iluministe preluate direct din
Occidentul Europei prin învățații blăjeni Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior, vechea
tipografic din Blaj și-a cucerit un renume în istoria culturii noastre românești. Tipăriturile românești sc
impun printr-o execuție grafică dc o aleasă ținută, remarcându-sc cărțile dc slujbă și ritual, tipărite pc
hârtie de bună calitate.
Vox Libri, Nr. 2, Vara - Toamna 2007 25