Page 21 - Vox Libri nr. 2 - 2007

oameni buni (G. Todica, A. Roșu, I. Herța), așa că am înființat acea bibliotecă cu 60 de cărți. Prin procuri
ulterioare s-a augmentat până peste 80 cărți și sunt speranțe de spor având promise donațiuni în bani și
cărți. Cărțile din bibliotecă sc caută mult și oamenii sc bucură că au cc ceti în timpul icmii când și așa nu
prea au ce lucra”ls. Cu ocazia prelegerii de la Rapoltu Mare (1906) s-a înființat o agentură „dându-i în
19
.
seamă o mică bibliotecă de vreo 26 de broșuri. De atunci n-am mai aflat nimic de starea ei”18,,Agentura și

Biblioteca din Geoagiu prosperează frumos, celelalte tac”, menționa în același Raport loan Popovici, preot
laGelmar20.
In 1907, activitatea Despărțământului părea mai bine organizată. Conform procesului-verbal din
12 septembrie 1907, despărțământul avea 4 agenturi și 4 biblioteci poporale în Geoagiu, Romos, Rapoltu

Mare și Vinerea21 22Raportul înaintat în 1908 era mai cuprinzător. Bibiioteca din Orăștie avea 20 de volume,
.
Biblioteca poporală din Geoagiu, 107 volume și 500 de cetitori, Biblioteca poporală din Romos, 20 de
volume și 143 dc cetitori, Biblioteca poporală din Rapoltu Marc, 40 dc volume, iar cea din Vinerea, 31 dc
volume și 38 de cetitori". Pentru anul 1909 Despărțământul Orăștie nu a înaintat raport. Director era dl. I.
Lăpădatu, director de bancă23.
La anul 1910, Orăștia avea 4 biblioteci: Geoagiu, 107 volume, Rapolt, 40 volume, Romos, 20
volume, Vinerea, 31 volume. Mai mult biblioteca din Orăștie deținea Biblioteca Casinci Române și a
Școlii Românești, Biblioteca din Romos includea și Biblioteca școlară, Gclmarul includea și Biblioteca
parohială și mai existau biblioteci poporale în Orăștioara de Jos, Orăștioara de Sus, Căstău, Sibișel, Pricaz,

.
Romoșel, Vaidci, Bobâlna, Rapolt, Binținți, Bcriu (Biblioteca parohială grcco-ortodoxă)24 25
Despărțământul a fost mai activ în timpul directoratului d-lui I. Mihu.
Din Raportul general al Comitetului Central al Astrei, despre lucrările îndeplinite în 1913, Orăștia
deținea 73 comune, cu 4 agenturi și 4 biblioteci poporale la Romos, 26 volume, Vinerea, 31 volume,
Rapoltu Mare, 40 volume și Geoagiu, 107 volume. Averea Despărțământului era de 249 K, 24 fl.
Despărțământul n-a înaintat alt raport pe 1913, datele fiind cele din 1912, declara Aurel Vlad, director2".
începând din vara anului 1914, activitatea despărțământului este împiedicată de starea de război.
Organismele de conducere ale despărțămintelor nu au mai putut face propagandă culturală și economică și
nici să-și țină adunarea cercuală.
Trebuie menționat că în privința deținătorului real al acestor biblioteci, a domnit o oarecare
confuzie. Multe din biblioteci, după cum am văzut puteau fi biblioteci parohiale sau școlare. Faptul era,
credem, puțin relevant pentru perioada premergătoare Primului Război Mondial, din moment ce preotul
sau învățătorul în cauză era președintele cercului cultural al Astrei.
Bibliotecile Astrei, prin felul cum au fost concepute și create, prin principiile care au stat la baza
constituirii fondului dc carte au constituit o sursă dc cultură. Menirea lor a fost subliniată dc Nicolac Iorga
care remarca în 1905 că „meritul Astrei a fost cu atât mai mare cu cât acolo unde desbină legea, unește
cartea, lumina”.
Diana FERECZ

18 - Analele Astrei, nr. 2, 1907, p. 46
19 - Ibidem, p. 37
20 - Ibidem
21 - Analele Astrei, nr. 4, octombric-dcccmbric, 1907. p. 203
22 - Analele Astrei, nr. 2, 1908, p. 206
23 - Transilvania, nr. 4, 1910. p. 25
24 - Transilvania, nr. 4, 1911, p. 34
25 - Transilvania, nr.7-8. sept.. 1914, p. 260
27 - Pamfil Matei, Astra (1861-1950) și rolul său în cultura națională, Cluj-Napoca, 1986, p. 9-10. apud Rodica Andruș, Din activitatea
bibliotecilor înființate de Astra în județul Hunedoara. în Sargeția, XX. 1986-1987. p. 391
Vox Libri, Nr. 2, Vara - Toamna 2007 20