Page 23 - Vox Libri nr. 2 - 2007
P. 23
Cu gândul la acest fragment, am ales și următoarele cărți, din raftul cu noutăți al bibliotecii
noastre:
Jose Saramago - Intermitențele morții, București, Polirom, 2007 -
Jos6 Sarainaga Laureat al premiului Nobel pentru Literatură, în 1998, Saramago nu poate lăsa
mai prejos nici acest roman pe care îl definitivează și îl publică în 2005, și care
ne vorbește despre perplexitatea umană în fața unui eveniment inedit și anume
acela că moartea decide să-și suspende activitatea... Haosul și disperarea sunt
prezente, iar încercările oamenilor de a face ca moartea să-și reintre în drepturi
sunt enorme. Romanul stârnește în mintea oricărui cititor reflecții asupra altor
feluri de a muri și asupra necesității morții și, pe de altă parte, cartea te face să
Intermitențele reflectezi și la faptul că dacă ești obsedat de ideea morții, nu apuci să cunoști
morții
prea multe din viață, să trăiești sau să te bucuri de lucruri simple, dar
PO.IMOW
minunate...
Maria Joan Hylard, scriitoare australiană de origine irlandeză, care a obținut
MJ Hyland
mai multe premii pentru literatură, scrie, în 2006, romanul Carry Me Down -
tradus la noi, în 2007, sub titlul Declinul. El ne prezintă lumea adulților văzută
prin ochii unui copil care nu dorește, nici mai mult nici mai puțin, decât să poată
detecta minciunile de orice fel ale tuturor celor din jurul său. Realitatea lui este
Mr
diferită de cea a lumii în care trăiește și astfel riscul de a trăi pe marginea unei
prăpăstii este în permanență o amenințare. Personajul creat de autoare este unic
Oeclinul
și memorabil, poate și prin tenacitatea cu care acționează în vedera susținerii
idealului, chiar dacă efortul devine „adevărat test de supraviețuire”.
Daniel Cristea-Enache a strâns în volumul Convorbiri cu Octavian
Paler - București, Editura Corint, 2007 - dialogurile purtate în urmă cu
ceva timp cu regretatul scriitor. Din confesiunile acestuia, am ales aceste
gânduri ce nu mai au nevoie de comentariu: „Da, am avut timp pentru
multe. Inclusiv să fiu altul decât cel care am vrut să fiu. Am avut timp să fiu
egoist și superficial (...). Am avut timp să descopăr că lumea în care mă
aflu nu e lumea în care mi-aș fi dorit să trăiesc, tară să fiu sigur că există
y vreuna cu care aș fi fost compatibil.... Mă gândesc la cărțile pe care nu voi
apuca să le citesc. Sau să Ie recitesc. O frază e de ajuns uneori ca să mă facă
să uit de ceea ce e meschin în mine. Ca aceasta din Sfântul Augustin:
Timpul este o imitație a veșniciei. Ceea ce timpul nu poate egala prin
permanență, remarca Bossuet, se străduiește să imite prin succesiune”.
Daniel Cristea-Enache
convorbiri cu Tot Octavian Paler este cel care ne-a asigurat că:
OCTAVIAN PALER „avem timp să sfărâmăm un vis și să-1 reinventăm,
'OltIMT avem timp să ne facem prieteni, să-i pierdem,
avem timp să primim lecții și să le uităm după aceea,
avem timp să primim daruri și să nu le înțelegem.
Avem timp pentru toate” dar...
Vox Libri, Nr. 2, Vara - Toamna 2007 22