Page 27 - Vox Libri nr. 2 - 2007
P. 27

Revenind la colecția de caile veche românească a muzeului devean, prezentăm în ordine
             cronologică unele cărți de cult care, prin nivelul artistic deosebit și prin conținutul bogat de idei, s-au
             bucurat de o mare apreciere și răspândire în întreg spațiul românesc și chiar în afara lui.
                                                        în anul 1753, tipografia blăjeană tipărește prima carte
                                                 religioasă care s-a păstrat, Stratnicul. Ilustrațiile au fost
                                                 realizate de Vlaicu, cel dintâi gravor în lemn, în cadrul
                                                 tipografiei de la Blaj. Cartea cuprinde ilustrații xilogravate
                                                 reprezentând Mănăstirea de la Blaj, scenele „Răstignirea lui
                                                  Isus” și „învierea”. De asemenea, cartea a fost decorată cu
                                                  frontispicii și viniete. Cu excepția acestora, celelalte scene sunt
                                                 semnate dc gravorul Vlaicu. O parte din ilustrațiile Stratnicului
                                                 vor fi folosite dc gravor pentru ilustrarea altor cărți.
                                                        O privire de ansamblu asupra xilogravurilor realizate de
                                                 Vlaicu certifică însușirile sale artistice, asociate cu unele
                                                 naivități și deficiențe, cc imprimă lucrărilor un stil specific ușor
                                                 de recunoscut. Părăsind modelele tradiționale de largă circulație
                                                 în ambianța bizantino-balcanică, Vlaicu a apelat cu precădere la
                                                 surse occidentale, aducând astfel o contribuție importantă la
                                                 schimbarea orientării ilustrației de carte românească, la
                                                 reînnoirea acesteia, la îndreptarea ei pe un făgaș mai realist.
                                                 Gravorul Vlaicu s-a aflat sub influența xilogravurii germane din
                                                 epoca Renașterii. Se presupune că acest talentat meșter a activat
                                                  la Blaj o vreme scurtă, probabil doi ani, timp în care a apelat în
                                                 repetate rânduri la modele apusene, de aici și supoziția că ar fi
                  Vlaicu, Mănăstirea de la Blaj,   originar de undeva din Transilvania, și nu de la Râmnicu-
                      Ceaslov, Blaj, 1751         Vâlcca, respectiv din Țara Românească, cum s-a afirmat
                                                 anterior.
                                                                                 în anul 1776 este scoasă de
                                                                           sub tipar Evanghelia, un exemplar
                                                                           aflându-sc în colecția muzeului. La
                                                                           ilustrațiile ei vor lucra gravorii
                                                                           Sandu și Petru Papa viei
                                                                           Râmniceanul. Xi logravurile
                                                                           realizate de ei au o contribuție
                                                                           însemnată la făurirea faimei
                                                                           cărților blăjene. Dintre ilustrațiile
                                                                           Evangheliei, menționăm cadrul
                                                                           foii de titlu, reprezentând o
                                                                           imagine de mari dimensiuni,
                                                                           îngrijit desenată, de forma unei
                                                                           nișe de altar baroc. Cei doi pilaștri
                                                                           sunt casctați și decorați cu figurile
                                                                           sfinților apostoli Petru și Pavel,
                      Petru Papavici Rimniceanul - Strastnic, Blaj, 1773   scena Buneivestiri și simbolurile
              Vox Libri, Nr. 2, Vara - Toamna 2007                                                     26
   22   23   24   25   26   27   28   29   30   31   32