Page 27 - VoxLibri_76_2025

Note de drum

bilet la trenul Inter City 665 care pleca a doua zi spre La Spezia Centrale, după ce stătusem trei zile
la Bergamo.
Într-una din zilele în care am stat la Bergamo, am mers la Lago d'Iseo. Din Brescia, trenul
părăsește fără grabă linia magistralei și intră pe o linie simplă, fără catenare, fără zgomot și forfotă
industrială. Trenul trecea încet și puteai vedea pietrele de pe acostament în curbele care deveneau
mai strânse. Câmpia Padului lăsa locul unor coline line împădurite ici-colo cu liziere de pădure, iar
trenul îmi lăsa impresia că nu traversează
Cu trenul prin Franciacorta
doar peisajul, ci și timpul liniștit al
satelor și al dealurilor. O oprire în
Paderno Franciacorta, Passirano, apoi
treptat după Bornato-Calino, curbele
deveneau mai strânse și apăreau viile
Franciacortei și dealurile domoale, un
paradis rural rafinat ce îmi amintea de
plimbările pe dealurile domoale de la
Ionești, din Arad, unde regăseam aceeași
tihnă la jumătate de oră de casă atunci
când nu eram în astfel de locuri, fără a
avea însă așezări atât de bine organizate
cu mănăstiri sau castele rurale. Ceea ce
lipsește este desigur rafinamentul,
explicație simplă având în vedere
invaziile mongole și otomane frecvente
1
în spațiul nostru care au distrus orice evoluție organică . La urma urmei, fiecare peisaj e o experiență
poetică în care realitatea se îmbină cu visul și fantezia, iar culturalul poate fi construit și deconstruit
imaginar, imaginat și reimaginat îndepărtând etichetele culturale clasice cărora le sunt atașate cu
2
alte etichete asemănătoare. Sigur, această viziune, deconstructivistă, post-structuralistă , imaginară
de altfel, poate ajuta la înțelegerea evoluției separate a unor locuri similare, dar influențate de factori
culturali diferiți.
Regiunea Franciacorta este cunoscută pentru calitatea ridicată a vinurilor de aici și a
rarității lor, deoarece producția anuală este controlată și mai strictă, iar aceste vinuri au o calitate
distinctă, mai puțin acidă și aspră ca Champagne, mai fină și mai elegantă decât Prosecco. O tânără

1. Nu poți să nu te gândești de exemplu cum ar fi evoluat Baia de Criș cu mănăstirea franciscană în stil gotic construită la
sfârștitul secolului XIV, dacă nu ar fi fost desființată la finalul secolului XVI, iar zona Partiumului, aflată la granița dintre
Principatul Transilvaniei după 1541 și stăpânirea otomană, nu ar fi rămas vreme de peste 150 de ani într-o zonă gri din
punct de vedere geopolitic. Mănăstirea, reînființată după 1700 în perioada austriacă, seamănă cu aceste locuri din
Occident, dar zona a pierdut mult, spațiul fiind privat totuși de o organizare de calitate și o tradiție mai consistentă. La fel,
cetatea țărănească de la Hălmagiu a fost și ea distrusă de austrieci la începutul secolului XVIII în timpul conflictelor dintre
nobilimea maghiară și autoritățile imperiale. Ceea ce vreau să scot în evidență cu aceste exemple este că locuri foarte
similare din punct de vedere geografic au avut tendința de a evolua cultural similar, însă această evoluție a fost în cele din
urmă influențată de factori politici diferiți, în unele cazuri favorabili dezvoltării, în altele defavorabili, ceea ce în acest caz
a rupt tradițiile inițiale și lanțul de dezvoltare similar cu a altor locuri din Occident. La acestea s-a adăugat și căderea
monarhiei austro-ungare, venirea comunismului, astfel acordându-le astăzi o semnificație total diferită.
2. Paradigma post-structuralistă susține că structurile sociale, culturale și politice nu sunt fixe, ci sunt schimbabile,
influențate de diferiți factori de natură culturală. Aplicând această paradigmă putem ușor decortifica factorul cultural de
factorul de mediu, observând cum cultura modelează mediul și raportarea la acesta.
24
Nr. 3 (76) - 2025