Page 19 - VoxLibri_76_2025

Bucuria credinței

CONSTANTIN NECULA

Folosirea Scripturii
în predica Părinților Bisericii
-scurtă vedere spre Amvon-

Abstract: Acest articol propune o analiză a considerată nu doar o sursă de autoritate
modului complex și multifațetat în care Părinții doctrinară, ci și un izvor nesecat de viață,
Bisericii au utilizat Sfânta Scriptură în predicile cuvântul viu al lui Dumnezeu adresat
lor. Departe de a fi o simplă citare de versete, poporului Său. Părinții Bisericii, marii păstori
predica patristică reprezintă o adâncire profundă și teologi ai primelor secole creștine, au excelat
în textul biblic, interpretat printr-o varietate de în arta de a tâlcui și actualiza textul sacru
lentile hermeneutice și aplicat cu un scop pentru comunitățile lor. Pentru ei, a predica din
pastoral, teologic și moral bine definit. Textul Scriptură nu însemna a susține o prelegere
examinează principiile teologice care au stat la academică, ci a deschide comorile de
baza exegezei patristice, precum inspirația înțelepciune divină, a-l face prezent pe Hristos
divină și unitatea celor două Testamente. în mijlocul adunării și a ghida sufletele pe calea
Ulterior, sunt analizate cele două mari școli de mântuirii. Merită urmărite fundamentele
interpretare, cea din Alexandria, cu accentul său teologice care au modelat hermeneutica
pe alegorie, și cea din Antiohia, cu predilecția Părinților, vom distinge între diversele școli și
pentru sensul literal-istoric. Articolul se apleacă metode de interpretare și vom examina, prin
apoi asupra unor studii de caz, investigând intermediul unor exemple concrete, cum au
abordările omiletice specifice ale unor figuri abordat marii predicatori ai Bisericii textul
proeminente precum Origen, Ioan Gură de Aur, biblic în omiliile lor. Scopul este de a
Augustin de Hippona, Părinții Capadocieni și demonstra că folosirea Scripturii în predica
Grigorie cel Mare. În final, sunt explorate teme patristică a fost un act complex, ce a îmbinat
transversale, cum ar fi utilizarea Scripturii în rigoarea exegetică cu sensibilitatea pastorală,
controversele doctrinare, aplicarea sa morală și profunzimea teologică cu aplicația practică,
ascetică și rolul său fundamental în formarea având ca țel ultim transformarea interioară a
unei identități creștine comunitare. Concluzia ascultătorului.
subliniază relevanța durabilă a metodei I. Fundamentele Teologice ale
patristice de a predica Scriptura, ca un organism Exegezei Patristice
viu și unificat, centrat pe persoana lui Hristos și Abordarea patristică a Scripturii se
esențial pentru viața spirituală a Bisericii. întemeiază pe câteva convingeri teologice
Introducere fundamentale care au modelat întreaga lor
Predica, sau omilia, a reprezentat încă de activitate omiletică.
la începuturile creștinismului principalul 1. Inspirația Divină și Autoritatea
vehicul prin care credincioșii primeau învățătura Scripturii: Părinții Bisericii au afirmat în mod
Bisericii, erau formați din punct de vedere moral unanim caracterul inspirat al Sfintei Scripturi.
și încurajați în viața spirituală. În centrul acestei Textul biblic nu era văzut ca o simplă
practici s-a aflat întotdeauna Sfânta Scriptură, consemnare istorică sau o colecție de scrieri

16
Nr. 3 (76) - 2025