Page 8 - Vox_Libri_1_2025
P. 8

Profesiune și vocație




                                          CONSTANTIN ITTU





                                       Carte românească veche tipărită la Viena
                                      de Joseph von Kurzböck și la Sibiu de Petrus
                                             Barth pentru ardelenii neuniți

                                           (ortodocși) din secolul al XVIII-lea
          S      e  cuvine  precizat,  chiar  de  la   privilegii învechite, anunțând principiul că la

                 început, că cea de a doua jumătate a
                                                    funcțiunile  publice  poate  fi  admis  oricine,
                 secolului al XVIII-lea transilvan va
       cunoaște  o  puternică  renaştere  naţională  a   fără privire la confesiunea sa religioasă, ci
                                                    ținându-se seamă numai de meritele, talentul
       românilor,  iar  strădaniile  cărturarilor  din   și viața creștinească cinstită a candidaților .
                                                                                         1
       Marele Principat se vor împleti în mod fericit cu    Un autentic țel politic al lui Iosif al
       filosofia politică a Curţii de la Viena. Patentele   II-lea  era  centralizarea  Imperiului
       imperiale vor fi tipărite şi în limba română, din   Habsburgic, iar unul dintre mecanismele cele
       moment  ce  ortodoxia  românilor  va  fi      mai eficiente, în viziunea suveranului, ar fi
       recunoscută prin edictul de toleranţă religioasă   fost alfabetizarea primară, uniformă, extinsă
       din 1781, acordat de împăratul Iosif al II-lea   la  nivelul  tuturor  provinciilor  statului
       (1780–1790). Să-l ascultăm pe istoricul Ioan   austriac. Scopul era diluarea treptată [...] a
       Lupaș,  unul  dintre  academicienii  pe  care   mozaicului etno-confesional [...] și apariția
                                                                                  2
       Mărginimea Sibiului i-a dat României, cum s-a   cetățeanului util și fidel Centrului  Numai că
                                                                                  .
       exprimat referitor la acest edictum tolerantie în   pentru  plămădirea  unui  astfel  de  om  era
       Conferința rostită în sala festivă a Muzeului   nevoie  de  cărți,  iar,  în  cazul  românilor
       Asociațiunii din Sibiiu, la 4/17 aprilie 1912, în   neuniți, cum erau numiți în limbajul epocii,
       beneficiul „Fundațiunii Dr. Ioan Mihu” pentru   cu  alte  cuvinte,  ortodocși,  cererea  depăşea
       ajutorarea  ziariștilor  români  din  Ungaria.   posibilităţile  ofertei,  chiar  dacă,  în  linii
       După  prezentarea  unui  cadru  istoric  general,   generale, în arcul cronologic respectiv, cărțile
       Ioan Lupaș se concentrează asupra atitudinii în   au  devenit  mai  ușor  de  procurat  de  către
       favoarea  românilor  luată  de  Iosif  al  II-lea:   consumatorii  de  informație .  Spre  a  depăși
                                                                             3
       Chiar  de  la  începutul  domniei  sale  găsim   acest  aspect,  suveranii  habsburgici,  Maria
       importantul „edictum tolerantiae” (1781) prin   Theresia (1740-1780), urmată de fiii săi, Iosif
       care  interzice  orice  siluire  a  convingerilor   al  II-lea  (1780-1790)  și  Leopold  al  II-lea
       religioase,  desrobește  de  cătușele  trecutului   (1790-1792) vor acorda, în spiritul politicii
       confesiunile necatolice și risipește o samă de   iluministe,  în  capitala  imperiului,  privilegii

       1. Ioan Lupaș, Misiunea episcopilor Gherasim Adamovici și Ioan Bob la Curtea de la Viena în 1792, Sibiiu, Tiparul
       tipografiei arhidiecezane, 1912, p. 4.
       2. Cornel Maria, „Înalte fețe bisericești neunite ale Ardealului și tipografia Barth la cumpăna secolelor al XVIII-lea – al
       XIX-lea”, în Acta Mvsei Porolissensis, XXXIV, 34, 2012, pp. 427-442, la p. 428.
       3. Vulkán Vera Tünde, Activitatea de inspector școlar și de cenzor a lui Mártonfi József, Cluj-Napoca, 2013, p. 15.

       Vox Libri, Nr. 1 (74) - 2025              6
   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13