Page 73 - VoxLibri70
P. 73

Cracoviei, care combină arta baroc central-europeană, cu influențele barocului polonez
            influențat de sarmatism' - cultura nobilimii poloneze, a șleahtei - la care se adaugă inevitabil
            exotismul tătar și cărămiziul nordic de inspirație teutonică, germană.
                    Mă uit la luminile din Wawel. îmi place frigul de noiembrie. Ferestrele acelea mari,
            dreptunghiulare, perfect dreptunghiulare, încadrate în zidul de cărămidă acoperit de plante
            cățărătoare, arată ca nișe ochi mari dreptunghiulari și albi care vor să îți transmită ceva. Castelul
            se uită la tine, te privește, iar ferestrele transmit eleganță și o viață boemă. Mi-ar plăcea să
            locuiesc acolo. Cracovia ar fi un oraș bun unde să locuiești la vârsta maturității. Mă gândesc ce
            privilegiați trebuie să fie cei care pot locui pe acel fronton de clădiri comun cu zidul castelului,
            ale căror apartamente au vedere spre râu. Cărămizile aparente cu care sunt decorate bisericile,
            dar și turnurile Wawelului și unele clădiri ale Cracoviei trebuie să fie un element teutonic. Apoi
            mă gândesc inevitabil la castelul ordinului teutonic de la Malbork, cel mai mare castel de
            cărămidă din lume, dar mă gândesc și la același cărămiziu prezent în Vilnius. La a doua vizită,
            Cracovia îmi place mai mult. Mă detașez de viziunea influențelor ruse și o regăsesc pe cea a
            Amsterdamului, atât doar că orașului îi lipsesc canalelele, dar dacă mă uit dinspre râu spre
            ferestrele și zidurile cărămizii de la Wawel regăsesc și ceva din atmosfera Amsterdamului...
            comparația mea se duce departe, dar are logică. La Cracovia te poți imagina aparținând unei mari
            culturi a nordului care se întinde de la Amsterdam până la Stockholm, Riga și Vilnius sau chiar
            Moscova. Trebuie doar să decizi spre ce spațiu cultural vrei să te proiectezi și ce extragi din acest
            imaginar. Totuși, în mod explicabil, Europa Centrală care rămâne în spatele Tatrei răzbate prea
            puțin aici, la fel ca și episodul monarhiei austro-ungare care, deși și-a întins tentaculele și prin
            aceste zone pe unde nu avea ce căuta, le-a influențat prea puțin, Polonia având greutatea ei
            culturală bine structurată și atașată imaginarului nordic fără a fi definită prea mult de influențele
            central-europene sau cel puțin nu de central-europenismul proiectat și imaginat în Epoca
            Modernă de dominația habsburgică pentru că legături cu Europa Centrală Polonia a avut, dar mai


























            3.Sarmatismul a fost în cele din urmă o ideologie care a valorificat cele mai profunde și vechi elementele vemacualare
            ale polonezilor și lituanienilor, punând accent pe libertatea ancestrală și pe presupusele origini ale polonezilor și
            lituanienilor care s-ar trage din sarmaticii iranieni din Antichitate. Ea ar putea fi comparată cu proto-istoria dacă a
            românilor, fiind vorba de un protocronism polonez, cu diferența că aceste origini naționaliste, autohtoniste au fost
            valorificate în arta barocă în veșmintele și obiceiurile polonezilor și au căpătat o noua identitate de tip modem care a
            dat specificitatea orașelor și spiritului polonez modem.


            Vox £ târî, Nr. 1 (70) - 2024                    71
   68   69   70   71   72   73   74   75   76   77   78