Page 92 - Revista VoxLibri nr. 77
P. 92

Cum vorbim? Cum scriem?




       care stă taica Dumnezeu; MURAT = Cel mai acru dintre generalii lui Napoleon; NEA = De ce ești,
       nene, așa de rece?; NOD = Măsură marină care-ți stă în gât) sau disociativ-asociative (ATON =
       Fără ton – unde fără definește prefixul privativ a-, iar ton este preluat ca atare în soluție; definiția și
       soluția sunt însă unitare, fapt ce dovedește măiestria autorului în a jongla cu semnificanții și
       înțelesurile, spre a nuanța raportul dintre fond și formă).
              În aceeași zonă de exploatare a semnificanților se situează și unele inovații lexicale, în
       special cuvinte compuse, specifice manierei de a defini a lui George Corjos (TREN = Hiperanelid
       mecanizat, valorificând grăbit vocații propulsoare; ELITRE = Supracărăuși la cărăbuși; PÂRTIE
       = Trecătoare termotrecătoare cu provizorat algid; CER = Cosmo-conjugare cu pretenții; MĂGAR
       = Oto-penitent baritonal cu apetitul epitetului; COAMĂ = Zoocoafură cu aluzii hippy; MAPE =
       Plurirezervația misivelor potențiale; ALO = Teleconectant cu apetitul conversației; CAVERNĂ =
       Microhabitatul (dis)confortului primordial; GEAMĂT = Bioplânset răbufnit din profunzimile
       durerii) sau, mai rar, a lui Atanasie Mateescu (PEGAS = Compromis hipo-serafic virtualizând
       harurile poeziei; IFOS = Altitudine rinoemfatică măsurată cu prăjina; CIUPERCI = Pălăria și
       bastonul proliferate post-pluvial; AMIDON = Antideformant al eleganței cu ștaif) și a lui Liviu
       Popescu (OLĂCAR = Hipomesager sui-generis marcat de diligență; AJUR = Artificiu ornamental
       creat de o fibro-rarefiere deliberată). Compusele în discuție, atipice, dar posibile în sistemul
       limbii, parodiază stilul publicistic și cel savant prin integrarea în enunțuri aparent bombastice,
       amplificând esențial precizia determinării. În plus, chiar dacă par bizarerii lingvistice, ele ajung să
       satisfacă  atât  sugestia  câmpurilor  referențiale  proprii  soluționării  adecvate,  cât  și  caracterul
       distractiv al formulărilor. În acest fel, jocul de cuvinte își actualizează multiplele-i valențe.


































       Vox Libri, Nr. 4 (77) - 2025              90
   87   88   89   90   91   92   93   94   95   96   97