Page 93 - VoxLibri_75_2025

Cum vorbim? Cum scriem?

Ultimul enunț (23) se încadrează în categoria umorului involuntar, generând o microizotopie
tragicomică prin „personificarea” valului de reacții”, care „a murit” după „decesul îndrăgitului
actor”. Evident, verbul a muri substituie ceea ce autorul a avut în intenție să exprime (în logica
stilului metaforic): un val de reacții a fost provocat / stârnit / cauzat după (sau, mai degrabă, de)
decesul îndrăgitului actor.

Toate exemplele, culese din presa online actuală, indică serioase fisuri de logică și de
exprimare, atestând, simultan, o inadecvată înțelegere a modelelor străine și o corelativă asamblare
a acestora în limba română, ducând la sărăcirea și stereotipizarea expresiei.
Departe de a putea fi considerate inovații lingvistice, mostre de creativitate lexicală și
semantică ori, măcar, teribilisme de stil, atari inserții arată cum, clipă de clipă, sub imperiul unei
culturi lingvistice precare, limba română și-a diluat valorile esențiale într-un spațiu discursiv care,
prin excelență, era menit să cultive tocmai „corola de minuni” a identității noastre spirituale.
Nu putem rămâne indiferenți la trivializarea limbii, trâmbițată ca titlu de glorie pe care se
bate calpa monedă a libertății de exprimare, așa cum nu putem accepta perfida transformare a
cuvântului, din stimul creator și receptacul al conținuturilor de conștiință, într-un apanaj al
agramatismelor, al nonsensului și al snobismului lingvistic.

Vox Libri, Nr. 2 (75) - 2025 91