Page 35 - VoxLibri34-2006
P. 35
QSwu/uw&â/w - 'vetiinicn/e
început căutarea unui stil personal. în acea perioadă
arhitectura europeană se găsea în ansamblul său la un
anumit stadiu de dezvoltare și cercetare. Nu existau reguli
fixe. Secolul XIX este secolul în care istoria se cristaliza ca
știință: secolele precedente - chiar și în domeniul artei - au
constituit obiect de studiu și au fost intens valorificate de
tinerii studenți. Asta a dus adesea la un eclectism debordant.
Au apărut noi mode. După rigoarea clasică, începe
eliberarea din corsetul regulilor stricte. Romantismul
preconizează libertatea sentimentelor și a individului.
Această schimbare se manifestă în modul cel mai evident în
stilul grădinilor. După epoca grădinilor în stil franțuzesc,
puternic structurate, cu linii drepte și copaci tăiați cu
precizie, asistăm la răspândirea grădinilor englezești. Acum
deviza era: „Totul este îngăduit, totul să crească în voie”. La
Maria, Iosif și pruncul Isus scurt timp urmează moda grădinilor sălbatice a căror
reprezentați pe Portalul Iubirii amenajare era, bineînțeles, artificială.
(Sagrada Familia)
Tot acum se manifestă un adevărat entuziasm pentru
trecut, pentru Evul Mediu care fusese denigrat ca o epocă
„obscură” de către spiritele luminate ale secolului XVIII.
Asistăm la o renaștere a artei gotice, goticul fiind, pe drept
cuvânt, înțeles ca tot ceea ce avea alură medievală. Se
construiau castele „ă l'ancienne”, se așezau chiar „ruine”
false în grădini. Asistăm la răspândirea unei puternice
aversiuni față de liniile pure ceea ce a adus cu sine, în final, o
împodobire cu ornamente împletite, caracteristica esențială
a curentului Art Nouveau.
Lumea artistică spaniolă nu a rămas în afara acestor
influențe, deși de obicei Peninsula Iberică se găsea puțin
izolată de marile curente europene și constituia o lume în
sine. Scrierile pictorului și criticului dc artă John Ruskin
Interior Colegio Teresiano
(1819-1900) erau căutate și citite cu aviditate în Spania și
(1888-1889)
ele nu au rămas fără efect nici asupra lui Gaudi.
„Ornamentația este originea arhitecturii”, susținea Ruskin
în 1853. Trei decenii mai târziu, Gaudi devenea, în mod
analog, partizanul ornamentației, și asta cu zelul care îi era
propriu. Marile portaluri dc fier forjat ale Palatului Giiell,
din Barcelona, pe care le-a realizat la sfârșitul anilor '80 erau
cum nu se poate mai reprezentative pentru stilul Art
Nouveau, stil cc a avut în Gaudi un desăvârșit reprezentant.
Gabriela MARCU
Vox Libri, Nr. 1 (3-4), Primăvara - Vara, 2006 34