Page 6 - VoxLibri70

întâmpinare, la statutul, relevanța și prestigiul ei de ieri și de azi, comparațiile se ivesc în mod
inevitabil, iar o radiografiere a situației defacto la zi mi s-a impus cu necesitate. Cum locul firesc
al cronicii de întâmpinare e în coloanele săptămânalelor și lunarelor noastre culturale (întrucât,
reflectând actualitatea, doar ele pot ține pasul cu aparițiile editoriale ce trebuie însoțite de
cronicar, trimestrialul văzându-se nevoit să găzduiască mai amplu doar semnalul editorial,
comentariul critic, eseul ori articolele de sinteză), am luat pentru început în vizor colecția pe
ultimul an și jumătate a celor trei hebdomadare binecunoscute: România literară, Observator
cultural, Dilema veche. Și le-am răsfoit notând riguros informația circumscrisă unor prime
întrebări: 1. Ce loc este rezervat cronicii de întâmpinare ?; 2. Cine scrie cronică de întâmpinare
?; 3. Căror generații literare aparțin respectivii cronicari literari ?
România literară se dovedește a continua să fie cea mai generoasă cu cronica de
întâmpinare, număr de număr rezervând trei, patru, chiar și cinci rubrici acestei specii. La
revista-fanion a Uniunii Scriitorilor au semnat permanent sau foarte frecvent cronică de
întâmpinare în acest interval: Răzvan Voncu, Horia Gârbea, Adrian Alui Gheorghe, Gh.
Grigurcu, Nicolae Oprea, Al. Cistelecan, loan Holban; și cu totul sporadic: Irina Petraș, Angelo
Mitchievici, Daniel Cristea Enache, Marius Miheț, Dumitru Chioaru, Gh. Glodeanu, Viorel
Mureșan, Al. Călinescu, Cristian Vasile, Andreea Hedeș. Ceea ce remarcăm în privința
apartenenței la generații literare (în fapt la o vârstă biologică anume) este că, în marea lor
majoritate, cronicarii R.l. aparțin generației vârstnice și de mijloc. Aproape nici un reprezentant
al criticilor literari cu vârsta cuprinsă între 20 și 40 de ani. O a doua subliniere ar fi aceea că toți
cei enumerați scriu cronică literară și în alte reviste de cultură, cu apariție lunară sau trimestrială.
Trecem la Observator cultural. Cronica de întâmpinare își găsește și aici un loc al său,
relativ modest, dat fiind specificul mai larg cultural al publicației. In schimb, sunt preferate
număr de număr sumarele recomandări de lectură ale Cristinei Manole și cele ale „Bufnițelor”
timișorene. Scriu sau au scris frecvent și cronică de întâmpinare în paginile revistei O.c. doar:
Bogdan Crețu și Octavian Soviany. Cu totul sporadic o fac : Carmen Mușat, Victor Cobuz, Dana
Pârvan, Daniela Vizireanuu, Corina Josan, Adrian Mureșan, Adrian Jicu, Cezar Gheorghe,
Mălina Mateaș, Șerban Axinte, Vlad Mihai Bogza, Luciana Crăciun, Dorica Boltașu, Vasile
Popovici, Mircea Moț. Răspunsul la cea de-a treia întrebare pe care am formulat-o este că la
O.c., vârsta a treia a cronicarilor e mult mai puțin prezentă în comparație cu cea a generației de
mijloc. Și că regăsim, când și când, și numele câtorva tineri cronicari. Ar mai fi de adăugat că
arondarea, prin semnătura cronicii de întâmpinare, la paginile O.c., te exclude de la pătrunderea
în cele ale 7?./. și reciproc.
In fine, Dilema veche, un săptămânal cultural la fel de prestigios, rezervă însă cronicii de
întâmpinare un spațiu editorial cu totul restrâns, adică doar două articole, întinse pe două
jumătăți de coloană. Unul vizează cărțile aparținând literaturii autohtone, cel de-al doilea
dedicat traducerilor din literatura străină. Adrian G. Romila (pentru cartea de proză), în
alternanță săptămânală cu Șerban Axinte (pentru cartea de poezie), sunt semnăturile cel mai des
întâlnite la secțiunea literatură română. Ceva mai rar regăsim numele lui Cosmin Ciotloș și pe
cel al lui Adrian Mureșan. De reținut că toți patru aparțin generației de mijloc, 40-60 de ani, de
asemenea că și lor le găsim semnăturile în paginile altor publicații de gen.
Concluziile arondate acestor prime întrebări ar putea fi următoarele: 1. Din păcate nu e
activă (căci nu s-a coagulat încă) o nouă generație de critici literari (având între 20 și 40 de ani),

\ox fifri, Nr. 1 (70) - 2024