Page 89 - Drumul_socialismului_1987_07
P. 89
! 22 de ani de la Congresul al IX-lea al P.C.R.
i EFIGII ALE EPOCII NICOLAE CEAUŞESCU
Deschizătorii de drumuri .1
s
Există o unitate econo Practic, certificatul de ani sînt cele mai bune, \
mică în Deva, unică de naştere al întreprinderii a preţuite la adevărata lor ^
altfel în municipiul reşe fost semnat in 1951, cind dimensiune de conducerea i
dinţă de judeţ, care pre se numea Întreprinderea partidului. >
zintă cu mîndrie, pe fron nr. 4 „Ardealul". Atunci, o Aflată consecvent în ţ
tispiciu, însemnele anga mină de geologi a început prim-planul politicii parti- (
jării revoluţionare în mun să radiografieze, cu buso dului de industrializare a /
Anul XXXIX, nr. 9 234 DUMINICĂ, 26 IULIE 1987 4 pagini — 50 bani că a colectivului său. Este la şi ciocanul subpămîn- ţării, creşterea bazei de i
întreprinderea de prospec turile unor zone care s-au materii prime indigene s-a ^
ţiuni şi explorări geologice dovedit extrem de gene bucurat, în cei 22 de ani i
Hunedoara-Deva, unitate roase în substanţe mine care au trecut de la Con- J
ÎN SPIRITUL SARCINILOR SUBLINIATE DE industrială reprezentativă rale utile şi resurse ener greşul al IX-lea - prin gri- ţ
TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU LA PLENARA COMUNĂ a judeţului, „barometru" getice. însă directorul în ja deosebită a tovarăşului i
de maximă precizie asupra treprinderii, ing. Corneliu Nicolae Ceausescu — de j
A CONSILIULUI NAŢIONAL AL OAMENILOR MUNCII Şi A resurselor minerale utile Arsin, consideră că perioa o dotare masivă cu tehni- I
din patru importante jude da cea mai fructuoasă a că de vîrf din domeniu, ţ
ţe ale ţării: Alba, Arad, unităţii o constituie ultimii ceea ce i-a angajat an de t
CONSILIULUI SUPREM AL DEZVOLTĂRII ECONOMICE Şl SOCIALE Hunedoara şi Sibiu. Iar în 22 de ani, cei care au tre an mai puternic pe oame- '
semnele despre care vor cut de la Congresul al nii muncii de la I.P.E.G. )
beam sînt: „Ordinul Mun IX-lea al partidului, ani Hunedoara-Deva, făcîndu- l
Toate forţele unităţii - conectate cii" clasa a lll-a pentru în care I.P.E.G. Hunedoa şi spornică. 1
le munca mai uşoară, mai ?
s-a
dezvoltat
ra-Deva
realizările în producţie din
anii 1979, 1985 şi 1986, modernizat în ritmuri acce Virtuali deschizători de ţ
la realizarea pianului de export „Ordinul Muncii" clasa a lerate, balanţa realizărilor drumuri subterane spre bo- i
capaci
măsurind
întreaga
găţiile încătuşate de mile- r
11-a, în anii 1981 şi 1983
şi „Ordinul Muncii" clasa tate tehnică şi de angaja nii în inima munţilor, oa- /
1 ntreprinderea „Vidra" nului dc export pe luna liste, după primele şase I în anul 1984, fără a mai re a oamenilor, de pasiu menii despre care scriem 1
din Orăştie este o uni iulie şi pe întregul an, luni din 1987, putem ra socoti locurile IV şi V o- ne şi entuziasm, de cute
tate economică de pres perfecţionarea în continua porta o depăşire de 38 la cupate în alţi ani in în zanţă şi responsabilitate DUMITRU GHEONEA
tigiu a judeţului nostru. re a activităţii de comerţ sută, iar la producţia de trecerea socialistă cu uni muncitorească. De altfel, *1
Vom aminti aici, doar fap exterior. Pentru noi este export pe devize converti tăţile de profil ale ţării. înseşi realizările din aceşti (Continuare in pag. a 2-a) ţ
tul că în clapa dc glorioa foarte important acest lu bile s-au realizat con
să construcţie socialistă, cru, întrucît mai mult de tractele ferme existente
numită cu legitimă mân jumătate din producţia to cu beneficiarii externi.
drie „E p o c a Nicolae tală ce o realizăm este — Cum a fost debutul La C.H.E. Ostro vu Mare
Ceausescu", oamenii muncii destinată pieţei externe. în al doilea semestru, ce
de la „Vidra“ Orăştie au Pentru îndeplinirea în cît s-a făcut pe linie de ex
ajuns... miliardari, adică mai bune condiţii a con port în primele două de a început numărătoarea inversă
în prezent ei realizează o tractelor încheiate cu be cade • care au trecut din
producţie anuală ce se ri neficiarii externi am pus luna iulie 1987 ? Ea Centrala hidroelec Numărătoarea i n vc rsă, 620, li se cuvin felicitări
dică la aproape un mi un accent deosebit pe cu — Se poate consemna trică Ostrov« Mare au fost spun constructorii şi mon- pentru contribuţia adusă
liard .şi jumătate de lei! noaşterea de către toţi oa faptul că numai în pri finalizate, în aceste zile, torii, a început. Am notat la ridicarea noii „stele" de
menii muncii din între mele două decade ale lui
— In afara acestor înalte Ultimele lucrări de con numele unor oameni care, pe Rîu Mare.
cote productive la care prindere — de la primirea iulie s-au livrat cu 14 la strucţii. Ing. Florin Man- cu multă pricepere şi hăr Ce mai trebuie făcut la
am ajuns — nc-a declarat dai, şeful brigăzii nr. 5, nicie, împreună cu lucră Ostrovu Mare ? Care este
ec. Emil Romcea, directo ACTIVITATEA PE EXPORT din cadrul A.CJH. Rîu torii din subordinen lor, ritmul de muncă al monto-
rul comercial cil între Mare-.Retezat, ne-a infor au contribuit la realiza rilor ? Iată părerea ing.
prinderii — trebuie remar calitate • dinamism • eficienţă mat.: rea obiectivului: Franci.sc Florin Voinic, şeful brigă
cat şi faptul că pe multe — Mai avom de realizat Dudaş — maistru, şef de zii de specialitate, aparţi
meridiane ale lumii este sută mai multe produse mici lucrări suplimentare echipă la confecţii meta nătoare T.A.G. „Energo-
cunoscută marca „Favior" faţă de planul întregii de protecţie şi amenajări lice, Octavian Savn —» montaj" Bucureşti:
sub care harnicul colectiv „Vidra" Orâştie luni. După avansul pe exterioare. Ele nu ridică
dc muncă se prezintă în care l-am luat în expor nici un fol de probleme,
punerea
condiţionează
faţa beneficiarilor externi. tul pe relaţia ţări socia nu funcţiune a obiectivu Ritm şi calitate în realizarea
în
Datorită străduinţelor şi şi pregătirea materiilor liste, noi am calculat că, lui. în cîteva zile vor fi INVESTIŢIILOR
eforturilor colective, „Fa prime şi a coloranţilor, prin livrările pe care le gata. Nc-am străduit să
vior" constituie, în acelaşi pînă la ambalarea şl ex voim mai efectua pînă la executăm o uzină dc bună
timp, şi o emblemă a cali pedierea produselor finite sfîrşitul lui iulie, putem calitate. Credem că am
tăţii produselor, a discipli — a obligaţiilor ce ne re lichida toate obligaţiile de reuşit. Acum ne aş maistru, şef punct de lu — liidroagregatul nr. 2
nei ferme în executarea vin pe această linie, a im export aferente perioadei teaptă alte lucrări, în aval, cru la canalul de fugă, este montat în proporţie de
contractelor de export, o portanţei ce o are, pentru de 9 luni din 1987. Pen la Păclişa, Cîrneşti, Orlea Gheorghe Compot — şef 95 la sută. în 7—8 zile îl
garanţie a respectării gra dezvoltarea generală a pa tru „Vidra" Orăştie expor — obiective spre care a echipă dulgheri, Nicolae terminăm. Trebuie finali
ficelor de livrare. Subli triei şi pentru înflorirea tul este un indicator deo început deja detaşarea e- Sas — şef echipă fierar- zate montajul excitatoare-
niez cu neţărmurită dra vieţii fiecăruia dintre noi, sebit de dinamic. Amin feetivelor noastre. betonişti, Nicolae Rusu — lor, închiderea lagărelor şi
goste patriotică faptul că executarea operativă şi la tesc doar faptul că în Pînă a se ajunge în maistru, responsabil cu umplerea lor cu ulei. In
activitatea
de
30 iulie vom face rotirea
reparaţii
şi
în aceste zile, c.înd sărbă un înalt nivel de calitate cincinalul trecut volumul această fază de execuţie intervenţii la instalaţiile cu apă. Maistrul Ion Un-
torim 22 de ani de la is a produselor destinate ex exportului a crescut de a uzinei a trecut un timp, şi utilajele din şantier, gureanu şi şefii echipelor
toricul Congres al IX-lea portului. Putem afirma, peste 3 ori, iar în 1987, au fost necesare eforturi Costache Dănilă, Iosif Fan- de montori Petre Gălăţea-
al partidului — care a deci, că în prezent între faţă de 1985 — este mal susţinute din partea con tinie — şefi echipe beto- nu — Ilie Pîrîianu şi lacob
deschis o măreaţă poartă gul colectiv este conectat mare cu 77 la sută. în structorilor. Trebuie să nişti, Constantin T.ăzăres Petruţ, care execută a-
spre viitorul luminos al cu toate forţele la reali anii următori se prevăd mai spunem că în reali eu — şef punct de lucru ceste lucrări importante,
patriei noastre —•, oame zarea planului de export. ritmuri de creştere şi mai zarea investiţiei au fost centrală, Ilie Bota — res ce sînt urmărite zi de zi,
nii muncii din unitatea — Vă rugăm, tovarăşe înalte. Este încă un ar şi greutăţi, care au redus, ponsabil nod hidrotehnic, s-au angajat să muncească
noastră acţionează neabă director comercial, să a- gument pentru conectarea în anumite perioade, rit Lucian Toma — şef punct cu multă energie pentru
tut pentru materializarea tuturor preocupărilor şi murile de muncă, au a- de lucru canale de deri a rezolva operativ ultime
recentelor sarcini sublinia mlntiţi pe scurt rezultatele eforturilor noastre la rea mînat momentul punerii vaţie. Lor, întregului co le retuşuri, a pregăti în
te de secretarul general al obţinute la export după lizarea exemplară a ex în funcţiune. Acum, acest lectiv de constructori ai
partidului, t o v a r ă ş u,! primul semestru din acest portului. „moment" important este brigăzii» nr. 5, care în pe LIVIU BRAICA
Nicolae Ceausescu, privind an ? socotit aici, :1a Ostrovu rioada de vîrf a execuţiei
realizarea integrală a pla — Pe relaţia ţări socia MARIN NEGOIŢĂ Mare, în... cîteva zile. centralei au atins cifra de (Continuare în pag. a 2-a)
ev r jmm* m jm bw r mmmr j »«* -( * / ,
CAMPANIA AGRICOLĂ Dl VARĂ
Griul - recoltat de pe ultimele suprafeţe!
Inul - strîns cit mai repede posibil!
în cooperativele agricole mine cu această lucrare. ste 70 de tone de paie şi
din comuna Dobra, s-a lu Inginerul şef al unităţii, 120 tone de fin.
crat cu spor la secerişul Gheorghe Taşcov, care co La pregătirea patului
griului. De asemenea, în ordona lucrarea în cîmp, germinativ se lucra pc tot
unităţile care deţin supra ne asigura că -pînă seara parcursul zilei, pînă sea
feţe cultivate cu in a în va raporta încheierea se ra tîrziu, mecanizatorii Sa
ceput şi recoltarea acestei cerişului. Activitatea era bin Căpătau şi Mihai Sa-
plante. Concomitent se ac temeinic organizată. Iii cotă fiind cei care asigu
ţionează ia eliberarea tere urma combinelor, loan rau front de lucru semă
nului de paie, pregătitul Pop, cu presa, balota pa nătorii. Cultura dublă o
patului germinativ şi se iele, care erau încărcate însămînţa Petrişor Crîsnic.
mănatul culturilor succe operativ în remorci dc e- El munceşte la semănat
sive. Astfel, la C.A.P. Lă- chipa de cooperatori con de cum se face ziuă pînă
puşnic, griul se secera vi dusă de Nicuşor luga si la ora cînd „Gloriile" au
neri pe ultimele suprafeţe, transportată în baza fura
combinării Petrisor Crî.s- jeră do mecanizatorul Lau MIRCEA LEPĂDATU
nio şi Petru Groza, fiind rean Zare. Au fost puse, C.A.P. Haţeg. cooperatorii iliu brigada Năla| au Tu cepul recoltatul cartofilor I
cei care au rămas să ier- pîr.ă hcum, la adăpost pe (Continuare în pag. a 2-a) Foto NICOLAE GHEORGHIU
