Page 84 - Drumul_socialismului_1987_07
        P. 84
     Pog. 4                                                                                      DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 232 • VINERI, 24 IULIE 1987
                   Vizita oficială de prietenie, în tara
                                                                                                                      A AGRICOLA DE V
                 noastră, a delegaţiei U.C.I., condusă                                                                                                        ■■
                                                                                                                 Printr-o bună organizare -  zilnic cite
                          de tovarăşul Boşko Krunici,                                                       9 hectare de grîu recoltat cu fiecare combină
                 preşedintele Prezidiului C.C. al U.C.I.                                        Combinării  de  la  C.A.P.  ,   unui   asemenea   succes.   ncrii  de  la  S.M.A.  Cîrneşt
                                                                                                                   prin
                                                                                              Peşteana
                                                                                                         răspund
                                                                                                                                           înccpîn-'
                                                                                                                                ireproşabil,
                                                                                                                         ţionat
                                                                                                                                                    asemenea,  de  multă  hărni
                                                                                              fapte   lăudabile   de   muncă   Toate  combinele  au  func  şi  din  întregul  judeţ.  De
                               CONTINUAREA CONVORBIRILOR OFICIALE                             înaltelor    comandamente   du-se  lucrul  în  lan  înainte   cie  şi  pricepere  dau  do
                                                                                              formulate  de  secretarul  ge  de  ora  8  şi  încheindu-sc   vadă  si  mecanizatorii  Au
                   (Urmare din pag. t)   abordate   problemele   con  blemelor  complexe  ale  vie  neral   al   partidului,   tova  după   ora   21.   Mijloacele   rel   Stănămirescu'   şi   Ion
                                         flictelor  existente  în  dife  ţii  economice  .şi  '  politice   răşul   Nieolae   Ceauşescu.   pentru   transportul   recoltei   Rusuroi,   care   folosesc   cu
              tinontului   european,   unde   rite  regiuni  ale  lumii,  sub-   mondiale   şi   au   subliniat,   privind   strîngerca   la   timp   s-au  asigurat  în  strînsă  co  randament   ridicat   presele
              s-au   acumulat   cele   mai   liniindu-se   necesitatea   so  în  acest  context,  necesita  şi   fără   pierderi   a   pro  relare   cu   cantitatea   dc   dc   balotat   paie,   asigurînd
              mari   cantităţi   de   arme   luţionării   acestora   exclu  tea  sporirii  rolului  statelor   ducţiei  de  grîu.  După  ce   grîu  secerată,  iar  mecani  astfel   eliberarea   cu   ope
              nucleare  şi  clasice.  S-a  a-   siv  pc  cale  paşnică,  prin   mici  şi  mijlocii,  al  ţări  au   participat   la   secerişul   zatorilor   le-a   fost   adusă   rativitate a terenului.
              rătat   că   este   necesar   să   tratative   purtate   în   spiri  lor  nealiniate  la  rezolvarea   griului   la   C.A.P.   Totesti.   hrana   caldă   în   cîtnp,   la   Cu   bune   rezultate   lo
              sc  facă  totul  pentru  înche  tul   deplinei   egalităţi   şi   constructivă  a  acestor  pro  combinerii   din   Peşteana   locurile  de  muncă.  Func  secerişul   griului   se   lu
              ierea   neîntîrziată   a   unui   respectului reciproc.  bleme,   la   democratizarea   s-au  întors  în  unitatea  lor   ţionarea   fără   defecţiuni   a   crează   în   lanurile   C.A.P.
              acord   privind   retragerea   Au  fost  discutate,  în  n-   relaţiilor   internaţionale,   cu  hotărârea  fermă  de  a   combinelor   se   datoreşte   Toteşti,   unde   s-a   strîns
              rachetelor   cu   rază   medie   celaşi  timp,  o  serie  de  as  imprimarea  unui  curs  nou   folosi   cu   randament   ma  faptului   că   fiecare   com  recolta  dc  pe  aproape  200
              de  acţiune  de  pe  continen  pecte  ale  situaţiei  econo  în   viaţa   politică   mondială   xim  combinele  în  vederea   biner  şi-a  reparat,  revizuit   ha  din  cele  251  ha-plani
              tul  nostru,  pentru  trecerea   mice  mondiale,  ale  lichi  —  spre  destindere,  secu  înmagazinării   grabnice   a   şi  verificat  combina  ce  o   ficate.   Prin   hărnicie   se
              la   eliminarea   tuturor   ar  dării  subdezvoltării  şi  so  ii tate, colaborare şi pace.  întregii   producţii.   Ca   do  arc   în   primire,   dovedin-   detaşează   combinerii   Octa
              melor  nucleare  do  pe  con  luţionării   globale   a   pro  în   timpul.   convorbirilor   vadă,   în   prima   zi   de   du-şi  astfel  înalta  răspun  vian   Cohuţ,   Mirón   Vlăi-
              tinent  şi  din  lume,  pentru   blemelor   subdezvoltării   —   •  s-a  efectuat,  de  asemenea,   muncă   cî   au   stabilit   un   dere   faţă   de   îngrijirea   coni,  .Silion  Vlaic,  Doinei
              reducerea  arsenalelor,   efec  inclusiv  a  datoriilor  exter  *un   schimb   de   păreri   cu   adevărat  record  la  recoltat,   utilajelor   din   dotare,   faţă   Olaru   şi   Doinei   Dumi-
              tivelor  şi  cheltuielilor  mi  ne   deosebit  de  mari  ale   privire  la  situaţia  şi  -evo  reuşind  să  strîngă,  cu  cele   de  soarta"  producţiei  agri  trcscu.
              litare,   pentru   edificarea   statelor  în  curs  de  dezvol  luţia   mişcării   comuniste   trei  combine,  producţia  dc   cole.   în   tarlaua   „între   sate"
              unei  Europe  Unite,  a  păcii,   tare  —  ale  edificării  unei                grîu  de  pc  27  de  hectare.   Cei   trei   combineri   a  C.A.P.  Ostrov,  unde  sînt
              securităţii şi colaborării.  noi  ordini  economice  inter  şi   muncitoreşti,   la   întări  Bilanţul  zilei  de  muncă  a   Teofil  Paveloni,  Voicu  Io-   cultivate  cu  grîu  150  ha
                Cei   doi   conducători   dc   naţionale.           rea  conlucrării  tuturor  for  fost   deosebit   de   rodnic   sivoni   şi   Liviu   Lăzăroni.   lucrează  cu  spor  combine-
              partid   au   apreciat  însem                        ţelor   democratice,   progre  înmagazinîndu-se   o   pro  fiecare  iucrînd  de  15—21   rii  Cornel  Niculeseu,  Du
              nătatea  pe  care  o  are  inten  T  o  v  a r ă ş i i    Nieolae   siste  în  lupta  pentru  pro  ducţie  de  70  tone  boabe   ani  în  S.M.A.  şi  de  peste   mitru   Bogdan   .şi-   Ionaş
              sificarea   eforturilor   pentru   Ceauşescu  şi  Boşko  Kru  gres  social  şi  pace  în  lu  pentru  consum  şi  20,  tone   5  ani  pe  combină  —  merită   Opric,  care  depun  eforturi
              transformarea   Balcanilor   nici  au  apreciat  că,  în  ac  me.              grîu de sămînţă.           laude   pentru   conştiincio  stăruitoare  pentru  a  reali
              într-o  zonă  a  păcii  şi  co  tualele   împrejurări,   este   Convorbirile   se   desfă  Şeful   secţiej   de   meca  zitatea  dovedită  în  muncă,   za  zilnic  norma  de  lucru
              laborării,   a   înţelegerii   şi   mai  necesar  ca  oricând  ca   şoară  în  atmosfera  de  cal  nizare,   Dionisic-   Pîrvu.   ofer  ind  exemple  demne  dc   prevăzută  pe  combină,  iar
              bunei  vecinătăţi,  fără  arme   toate  ţările,  fără  deosebire   dă   prietenie,   înţelegere   şi   ne-a dezvăluit „secretul''  urmat pentru toţi .combi-  mecanizatorul  Simlnln  Moi-
              nucleare   şi   chimice,   fără   de   mărime   sau   orînduire   stimă  reciprocă,  ce  carac                                       sescu  asigură  un  ritm  bun
              baze militare străine.     socială,   să   participe,   în   terizează   relaţiile   dintre                                           de  lucru  la  balotatul  paie
                în   cadrul   convorbirilor   condiţii  de  deplină  egali  partidele,  ţările  şi  popoa  AU ÎNCHEIAT SECERIŞUL GRIULUI          lor.   La   transportul   recol
              au fost, de asemenea, larg  tate.   la   soluţionarea   pro  rele noastre.'         Folosind  cu  randament  ridicat  combinele  şi  timpul   tei şi paielor sînt folosite
                                                                                                bun   de   lucru   în   cîrnp,   cooperativele   agricole   de   mijloacele  cooperaţi ivei a
                                 OASPEŢI Al MUNICIPIULUI CONSTANTA                              producţie  din  Haţeg,  Sin  petru,  Gurasada,  Zam,  Ban-   gricole.
                                    Şl Ai ALTOR AŞEZĂRI DOBROGENE                               potoe,'  Leşnie  şi  Sîncrai  sînt  primele  unităţi  din  ju  Stringer ea grabr  t îc ri
                                                                                                deţul  nostru  care  au  reuşit  să  siringă  producţia  de   producţiei  de grîu  dc ’ l>
                Preşedintele   Prezidiului   destinate   flotei   noastre   Parcurgerea   câtorva   din  grîu  dc  pe  întreaga  suprafaţă.  Pentru  a  urgenta  se  cele 250  ha se buc  uri i d
              Comitetului'  Central  al  U-   maritime.             tre   arterele   principale   ale   cerişul,  combinele  de  la  aceste  unităţi  au  fost  de  întreaga •  atenţie  si  1,
              niunii   Comuniştilor   din   La  încheierea  vizitei,  to  municipiului   Constanţa   a   plasate   operativ   în   sprijinul   altor   cooperative   agri  C.A.P. Un lirfcxi, unde  Vi■col
              Iugoslavia,   tovarăşul   Boşko   varăşul   Boşko   Krunici,   oferit’  apoi  delegaţiei  U.C.I   cole.                               latul mai  trebuie i :ea liza
              Krunici,   împreună   cu   semnînd  în  cartea  de  onoa  prilejul  de  a  cunoaşte  ma                                             pc rât.-va  zeci dc Iu ?ctiire
              membrii   delegaţiei   U.C.T.,   re  a  întreprinderii,  a  feli  rile   transformări   edilitare                         . .
              a  vizitat  în  cursul  zilei  de   citat,  în  numele  delegaţiei   şi  sociale  pe  care  lc-a  cu  p:Till I p      " P| ■ £                Iftitfpil  Wí
                                                                                                                                                                        |
              joi  zona  portuară  a  muni  U.C.I.,  pe  constructorii  do   noscut  si  le  cunoaşte  acest                                                         >&•#:
              cipiului   Constanţa,   între  nave   constănţeni   şi   le-a   oraş  de  pe  ţărmul  Mării                                                    V / Y V  £>■
                                                                                                                                                                        ii
              prinderea   de   construcţii   adresat  urări  de  noi  suc    Negre.
              navale,   Canalul   Dunăre—   cese în activitatea lor.  Pe   tot   parcursul   vizi
              Marea  Neagră  şi  întreprin  De   la   întreprinderea   de   tei,   locuitori   ai   munici
              derea  agricolă  de  stat  Mur-   construcţii   navale,   coloana   piului   Constanţa,   ai   altor
              fatlar.                    oficială  de  maşini  s-a  în  aşezări  dobrogene  au  făcut
                Oaspeţii  au  fost  însoţiţi   dreptat  spre  Ecluza  de  la   membrilor   delegaţiei   U.C.I.
              de  tovarăşii  Emil  Bobii  şi   Agigea  a  Canalului  Dună  .o   primire   călduroasă,   în
              Ion Stoian.                re—Marea   Neagră.   După   care   şi-au   găsit   expresia
                La  sosirea  în  port.  dele  ce  au  asistat  la  ecluzarea   sentimentele   de   strînsă
              gaţia  U.C.I.  a  fost  întâm  în  canal  a  unui  convoi  de   prietenie   şi   profundă   sti
              pinată   de   Mihai   Marina,   barje   încărcat   cu   minereu   mă  ce  şi  le  nutresc  reci
              pritn-secretar   al   Comitetu  pentru   Combinatul*   side  proc  poporul  român  şi  po
              lui   judeţean   Constanta   al   rurgic  de  la  Galaţi,  oaspe  poarele iugoslave.
              P.C.R.                     ţii  s-au  îmbarcat  pe  nava   La   încheierea   vizitei,
                                         „Steaua   Polară",   cu   care
                Vizita  a  prilejuit  oaspe                        oaspeţii  iugoslavi  s-au  îna
              ţi  or  iugoslavi  posibilitatea   au   străbătut   apele   cana  poiat în staţiunea Neptun.
              de  a  cunoaşte  unele  aspec  lului  pînă  la  Basarabi.  Pe
                                                                                                                                                     Ieri,
                                                                                                                                  RECOLTATUL
              te   privind   dezvoltarea   şi   parcursul   călătoriei,   pre                                             rilor  l.A   din   Uîrsău   au   INULUI.   peste   în   sprijinul   cooperato la
                                                                                                                                               venii
                                                                                                                                                               lucrători
                                                                                                                                                          200
                                                                                                                                                                      de
              modernizarea   celui   mai   şedintele  Prezidiului  C.  C.                        SA   BAGDAD.   -   Irakul   I.C.I.T.P.L.C.I.M.  Deva  şi  40  ele  elevi  <le  la  liceele  indus
              mare   port   al   României,   al   U.C.I.,   ceilalţi   membri                                              triale  nr.  2  şi  nr.  5  din  Deva,  la  recoltatul  manual  al  Inu
                                         ai  delegaţiei  U.C.I.  au  ma                       şi-a  exprimat  oficial  spri  lui, in tarlaua „l.a pod Foto NICOLAE GHEORGHIU
              vasta  activitate  ce  sc  des  nifestat   un   deosebit   inte                jinul  faţă  de  rezoluţia  Con
              făşoară   aici,   condiţiile   de   res   faţă   de   acest   mare               siliului  de  Securitate,  care
              muncă  şi  de  viaţă  asigu  complex  hidrotehnic  .şi  de   ousfei-o           cere  încetarea  imediată  a
              rate   lucrătorilor   portuari,   navigaţie,   apreciindu-1   ca                 conflictului  armat  irakiano-                        zele  sus  —  seria  a  HI-a
              în  acelaşi  timp,  ei  au  fost   pe  o  grandioasă  operă  a                                                                         „Intîlnire   in   Atlantic“
              informaţi   despre   stadiul                              H  NICOSIA.  -  Secreta  iranian  şi  s-a  declarat  că   Televiziune       (Steaua   roşie);   OKÂŞTIE:
              de   realizare   a   portului   poporului   nostru,   ce   va   rul  general  al  O.N.U.,  Ja-   este  gata  să  colaboreze  cu        Mihai!  cline  de  circ  (Pa
                                                                                                                                                           Liceenii
                                                                                                                                                     tria);
                                                                                                                                                                   (Flacăra);
              Constanţa-Sud,   lucrare   de   dăinui  peste  veacuri,  ca  o   vier  Perei  de  Cuellar,  a   secretarul   general   al   20,00 Telejurnal   GEOAOIU-BAI:   Carmen
                                                                                                                                                                       dc
                                                                                                                                                              I-H
              mari   dimensiuni   prin   in  dovadă  a  potenţialului  eco  declarat,   într-un   interviu  O.N.U.  şi  cu  Consiliul  de   20,25 Congresul al I V-Ioa   —   seriile   HAŢEG:  (Casa  Toate
                                         nomic  şi  tehnic  al  Româ
                                                                                                                                al P.C.R. — Congre
                                                                                                                                                     cultură);
              termediul  căreia  se  asigu  niei  socialiste.  Oaspeţii  au   preluat   de   televiiiunile   Securitate  pentru  transpu  sul marilor înnoiri.   pînzele   sus   —   seria   I
              ră  legătura  cu  Canalul  Du  fost   informaţi   că   întreaga   greacă  şi  cipriotă,  că  este   nerea  ei  in  viaţă  —  infor  20,45 Lumina peste ţară   „Secretul   epavei“   (Da
                                                                                                                                al IX-lea congres.
              năre—Marea  Neagră  şi  ca  activitate   de   concepţie   şi   hotârit  să  continue  efor  mează   agenţiile   TASS   şl   21,15 Cadran mondial   cia)  ;  BRAZI:  Locotenent
                                                                                                                                                             CALAN:
                                                                                                                                                     Bullitt
                                                                                                                                                                    Secre
                                                                                                                                                           :
              re  va  contribui  la  sporirea   realizare  a  Canalului  Du  turile  pentru  reglementarea  KUNA,  citind  o  declaraţie   21,03 Muzică populară   tul  Iul  Bachus  (Casa  de
              considerabilă   a   volumului   năre—Marea   Neagră   —   situaţiei  din  Cipru  şi,  in  în  acest  sens  a  unui  pur  21,50 Telejurnal.  cultură);   SIMEUXA:   Mis
              de  mărfuri  ce  vor  fi  expe  construcţie   cu   profunde   acest  scop,  să  reia  contac  tător*,de   cuvînt   oficial   al   «*a—  terele   Bucureştilor   (Mu
                                                                                                                                                     reşul)  ;  II,IA:  Pintea  (Lu
              diate  şi  vor  intra  In  ţara   implicaţii   în   viaţa   econo  tele  cu  cele  două  părţi,  guvernului   Irakian,   Aceas  'îil IMEÍWÁ j  mina)  ;  GHELARI:  Vlac!
              noastră.                                                 transmite  agenţia  de  presă  tă  declaraţie  a  fost  făcută                Ţepeş  —  seriile  I-II  (Mi
                                         mică  Şi  socială  a  regiunii                                                                              nerul).
                La    întreprinderea   de   pe  care  o  străbate  şi  a   cipriotă   CNA.   Ţelut!   de  după  reuniunea  comună  a   DEVA   :  Drumul  oase
              construcţii  navale  din  Con  ţării,  precum  şi.  cu  reper  mersurilor   O.N.U.,   a   spus   Consiliului   Comandamentu  lor   (Patria);   Porţile   al
                                                                                                                                     ale
                                                                                                                                            oraşului
              stanţa,   înaltul   oaspete   a   cusiuni   pozitive   asupra   el,  este  acela  de  a  asigu  lui  Revoluţiei  şl  a  condu  bastre   ;   HUNEDOARA   t   Vremea;
                                                                                                                             (Arta)
              fost   informat   despre   pu                           ra   independenţa,   suvera                          Domnişoara   Aurica   (Mo
                                         transporturilor   fluviale   in                      cerii  regionale  a  Partidu  dem   —   A);   Acrobatele
              ternicele   transformări   pe   ternaţionale  —  s-a  desfă  nitatea  şi  integritatea  te                   (Modern  —  B);  AII  Baba   Pentru   azi:   Vremea   va
              care  unitatea  le-a  cunoscut   şurat   sub   directa   îndru  ritorială a Republicii Cipru.  lui   Baas   Arab   Socialist,   şl  cel  40  de  hoţi  —  se  fi   .călduroasă,   cu   cerul
              îndeosebi  în  ultimii  22  de   mare  a  secretarului  gene                    precizează sursele citate.    riile  1-13  (Flacăra);  Sala  variabil.   Izolat   vor   că
                                                                                                                             mandra
                                                                                                                                           PETRO
                                                                                                                                    (Arta);
              ani,  despre  diversitatea  de   ral  al  partidului,  preşedin  31  BEIRUT.  -  O  grevă                     ŞANI:  Adio  arme  —  seriile   dea   ploi   cu   caracter   de
                                                                                                                                                                      des
              tipuri  de  nave  pe  care  a-   tele   Republicii,   tovarăşul   generală  a  fost  declarată,   ^  LUSAKA.  -  intensifi  i-ll   (Parîng);   Locotenent   aversă,   însoţite   de   Vlntid
                                                                                                                                                     cărcări
                                                                                                                                                            electrice.
              ceasta le realizează.                                    joi,  în  Liban,  în  semn  de  carea  relaţiilor  multilatera  Bullitt   (7   Noiembrie);   va   sufla   slab   la   mode
                                         Nieolae Ceauşescu.            protest  faţă  de  actuala  si                       Păcală   —   seriile   I-II   rat,   cu   intensificări   de
                în   docurile   uscate   ale   în  continuare,  a  fost  vi                   le  dintre  ţările  indepen  (Unirea);   L  U  P  E     NI:   scurtă   durată,   de   40—50
              întreprinderii,   oaspeţii   au   zitată   întreprinderea   agri  tuaţie din ţară.  dente  din  sudul  Africii  este   punct...   şi   de   la   capăt   Icra/h.   Temperaturile   mi
              luat  cunoştinţă  despre  mo  colă  de  stat  Murfatlar.  La   La  Beirut,  toate  institu  principala  cale  de  lichida  (Cultural)   ;   VULCAN   !   nime  vor  fi  cuprinse  în
                                                                                                                                          imperiului
              dul  de  organizare  şi  des  faţa   locului,   oaspeţii   au   ţiile   administrative,   maga  re  a  dependenţei  lor  eco  Prin   cenuşa   LONEA   :   tre  16  şl  21  grade,  iar
                                                                                                                                                     cele  maxime  între  ,30  şl
                                                                                                                             (Luccarărul);
              făşurare   a   operaţiilor   de   fost   informaţi   despre   re  zinele,   fabricile   şi   Aero  nomice  de  R.S.A.,  a  decla  ochi   de   urs   (Minerul);   34 grade.
              asamblare   şi   reparare   a   zultatele   obţinute   de  spe  portul   Internaţional   şi-au   rat  în  deschiderea  lucrări  ANINOASA  :  Lupii  mări
              vaselor.   Aici   le-au   fost   cialiştii   unităţii   în   cultura   incetat   activitatea,   infor  lor sesiunii ministeriale a  lor   (Muncitoresc);   URI-   (Programul   tv.   pentru
                                                                                                                                               sus
                                                                                                                             CANI:
                                                                                                                                   Toate
                                                                                                                                        pînzcle
              prezentate   tancul   petrolier   viţei  de  vie,  în  mecaniza  mează   agenţia   China   S.A.D.C.C. de la Lusaka,   —   seria   a   IlI-a   „întîl-   săptămîna   viitoare   se
              „Pacea”,  de  150  000  tdvv,   rea  lucrărilor  viticole  şi  în                primul ministru al Zambiei, ®   nlre   în   Atlantic“   (Rete  publică   în   ziarul   de
                                                                                                                             zat); BRAD: Toate pîn-
              aflat  în  curs  de  finalizare,   folosirea   raţională,   eficien  , Nouă.    Kebby Musokotwa'ne.    I                             mîine).
              şi un feribot de 12 000 tcLv.  tă a solului.
               COLEGIUL  DE  REDACŢIE:  Sabin  Cerbu,  Ion  Cioclei,  Dumitru  Gheonea,  Tiberiu  Islrate  (redactor  şef),  Lucia  Elena  Liciu,  Gheorghe  Pavel  (redactor  şef  adjunct),  Nieolae  Tircob  |_44065_J
               REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 11275, 12157, 11585. Telex: 72288. TIPARUL: Tipografia Deva, str. 23 August nr. 275
     	
